Social

Incendiile de vegetație – o practică dezastruoasă

Activitățile agricole din primele zile de primăvară, respectiv curățarea terenurilor prin incendieri voluntare, constituie un adevărat pericol.

Unii cetățeni inconștienți dau foc miriștilor, motivând această acțiune cu intenția de igienizare a terenurilor, însă  gradul scăzut de informare în rândul populației duce la adevărate dezastre ecologice pentru că, din păcate, focul nu curăță, cum cred unii, ci distruge. Această practică de sezon are efecte dezastruoase atât pentru terenurile agricole, pentru suprafețele împădurite și pentru locuințele învecinate cât și pentru habitatele naturale, pentru flora și fauna sălbatică specifică. Totodată este deteriorată calitatea aerului, prin arderea miriștilor se degajă dioxid de carbon și protoxid de azot, poluanți implicați în efectul de seră care duce la modificările climatice tot mai evidente pe plan mondial.  Deasemenea arderea miriștilor duce la sărăcirea solului, deoarece prin arderea lor se pierde masa vegetală, care introdusă în sol prin arătură, se transformă în humus. Suprafața pe care are loc incendiul, distruge în totalitate microfauna și vegetația, fiind afectate populații de insecte, amfibieni, reptile, păsări și specii de plante de interes protectiv deosebit. Mugurii și părțile aeriene ale tuturor  speciilor de plante sunt carbonizate și distruse.  Stratul de sol se încălzește puternic de la foc, distrugându-se  astfel  rădăcinile și părțile subterane ale plantelor, fără ca acestea să mai aibă posibilitatea de se înmulții.

Arderile necontrolate ale miriștilor sau vegetației uscate din vecinătatea fondului forestier se pot extinde până la acesta, provocând pagube importante pentru floră, faună, habitate, dar uneori și victime umane.

Prin arderea voită, accidentală sau provocată de o mână criminală, a miriștilor se pun în pericol șosele, localități, alte culturi, rețele de conducte cu gaz metan sau petrol, este afectat confortul locuitorilor chiar până la distanțe de zeci kilometri. Sau, foarte grav se poate ajunge la accidente rutiere de proporții.

Începând cu aderarea la Uniunea Europeana, fermierii români trebuie să respecte condițiile agricole și de mediu, prin aplicarea unor practici agricole corespunzătoare la arderea miriștilor pe terenul agricol. Arderea miriștilor și a resturilor vegetale este strict interzisă dacă nu se impune ca o măsură de carantină fitosanitară, pentru prevenirea răspândirii unor boli sau dăunători specifici.

Pornind de la aceste considerente, în concordanță cu legislația europeană, legislația de mediu cuprinde prevederi specifice în ceea ce privește arderea miriștilor și a unor deșeuri sau reziduuri combustibile.Aceste prevederi sunt cuprinse în OUG 195/2005 privind protecția mediului, aprobată prin Legea 265/2006 cu unele modificările și completările, modificată și completată ulterior prin OUG 164/2008.Conform prevederilor OUG 195/2005 – Secțiunea 3: Obligațiile persoanelor fizice și juridice, art. 94, alin. 1, lit. n). deținătoriilegali de terenuri„nu ard miriștile, stuful, vegetația ierboasă fără acceptul autorității competente pentru protecția mediului și fără informarea în prealabil a serviciilor publice comunitare pentru situații de urgență.” Încălcarea prevederilor legale privind „obligația proprietarilor și deținătorilor de terenuri cu titlu sau fără titlu, de a nu arde miriștile, stuful, tufărișurile sau vegetația ierboasă, fără acceptul autorității competente pentru protecția mediului și fără informarea în prealabil a serviciilor publice comunitare pentru situații de urgență”  conform art. 96, alin. 1, pct.9, din OUG 195/2005 constitue contravenție și se sancționează cu amendă de la 3000 lei la 6000 lei pentru persoane fizice, și de la 25000 la 50000 lei pentru persoane juridice.

 Director executiv al Agenției de Protecție a Mediului Bistrița-Năsăud,

hidr. Ștefan Ioachim Mureșan

Etichete

1 comentariu

Apasă aici ca să comentezi

Reguli pentru comentarii. Click aici.