Târgul Mare al Bistriței 2016, așa cum se numesc Zilele municipiului începând de anul trecut, s-a deschis oficial pe pietonalul Liviu Rebreanu. Fanfara militară a intonat imnurile României și Uniunii Europene, apoi a apărut călare ”mesagerul Regelui Ludovic”, Florin Săsărman, care i-a înmânat judelui vremurilor trecute, actorul Dan Rădulescu, actul prin care Bistrița primea în 1353 privilegiul de a avea târg anual.
Privilegiul invocat stabilea ca „negustorii, vânzătorii și oamenii de orice stare sau treaptă să vină în chip slobod și nestingherit, din orice părți ale regatului nostru și ale celorlalte țări înconjurătoare, cu lucrurile, mărfurile și bunurile lor de orice fel ar fi, la zisul iarmaroc sau târg anual. Iar cât timp va ține acel târg obștesc, în numărul de zile arătat mai sus, nimeni să nu poată și să nu aibă putința de a lua vreo vamă sau vreo taxă vamală în acest oraș sau pe locul acestui iarmaroc de la acești târguitori, negustori și oameni veniți de pretutindeni la acest iarmaroc și chiar de la localnicii și locuitorii zisului nostru oraș. Afară de aceasta, negustorii sau alți oameni de orice stare să nu se poată nicidecum aresta sau popri unii pe alții în iarmaroc și nimeni dintre magnați sau baroni – și îndeosebi voievodul Transilvaniei și locțiitorii săi, precum și comitele de Bistrița sau judele nostru aflător în slujbă în acel oraș – să nu poată avea sau îndeplini în iarmaroc vreun drept de judecată sau vreo putere oarecare, ci toate pricinile ce se vor isca în acel iarmaroc să se cerceteze și să se curme, punându-li-se capăt în chip cuvenit de către jurații acestui oraș al nostru”.
După ce a dat citire documentului, actul a fost înmânat judelui vremurilor actuale, primarul Ovidiu Crețu. ”Avem puterea în mâinile noastre, dată de slăvitul rege Ludovic cel Mare, să ținem târg aici, tot așa de mare precum cel de la Buda. A fost un pas extrem de impotant în 1353 când acest rege, urmare a ajutorului primit din partea bistrițenilor în luptele pe care le-a avut cu nobilii maghiari din Transilvania să dea orașului nostru titlul de oraș liber regal cu drept de pecete, de judecată și de a ține târg. De aceea, sărbătoarea orașului nostru se numește Târgul Mare al Bistriței care începe de ziua Sf. Bartolomeu, adică 24 august. A fost un moment important în 1353 și Bistrița s-a dezvoltat mai mult decât oricare alte orașe, întrecând Brașovul, Sibiul sau Clujul și devenind poarta orientală a Transilvaniei. Mulțumesc judelui de atunci și trimisului Măriei Sale, trimisul să fie cazat la hanul cel nou, mi se pare că se numește Metropolis, să îl tratați cu strașnice bucate de la Jupânu și cu un vin bun de Lechința. Iar Măriei Sale să îi trimiteți un butoi din acest vin pentru ce ne- dat. Noi, cei de astăzi, să începem târgul, timp de cinci zile, să ne veselim, să ne distrăm. Muncim 300 de zile pe an, avem dreptul de târgul nostru să petrecem. Gustați din plin frumusețea acestor zile și frumusețea orașului nostru. Încă o dată, mulțumiri Măriei Sale, regelui Ludovic cel Mare de Anjou”, a spus Crețu.
După o repriză de dansuri cu D’ Fantasy, Re-Born, BN-Ritm, Lotus, pe scenă a urcat Mircea Rusu Band, care a cântat toate pisele cunoscute, inclusiv Melodia ”Omu’ bun și pomu’ copt”, ce i-a adus o celebritate uriașă.
”Am venit să cântăm cântece noi, pe care le cunoașteți mai puțin, cântece foarte noi, pe care nu le cunoaștem foarte bine nici noi, și cântece care au intrat în memoria colectivă. O să sesizați și o schimbare de manieră în interpretarea noastră, poate că nu vom avea succes, dar este ceea ce ne definește, suntem acum la maturitatea artistică”, a spus Mircea Rusu, care și-a amintit de ”un concert fabulos susținut la Bistrița acum mulți ani, când mii de oameni au rezonat cu noi”.
Seara a fost încheiată de trupa Cobzality, formată din Robert Magheți – tobe / Florin Romașcu – percuție / Bianca Purcărea – voce / Victor Mihăilescu – live programming, care promovează folclorul românesc într-un mod avangardist. Cobzality a cântat alături de Matilda Pascal Cojocărița melodia ”Steaua din vis” la preselecția pentru concursul Eurovision de acum doi ani.
AICI PUTEȚI VEDEA O GALERIE FOTO
Am inteles ca regele LUDOVIK este cel care poarta esarfa cu tricolorul. Ca doar dansul a permis sarbatoarea din acest an printre GUNOAIE.
Pe an ce trece, Cretu devine din ce in ce mai penibil. Dupa cum se stie, in anul 1353 orasul Bistrita a primit din partea regelui Ungariei Ludovic de Anjou, dreptul de a tine targ anual de 15 zile in luna august, targ cunoscut in partea locului sub numele de Bulgiul Bistritei. Dar, in anul 2013 cand s-au implinit 660 de ani de de la acel moment istoric, Cretu sustinea ca evenimentul nu reprezinta nimic pentru oras. Abia in 2015 i-a cazut fisa si a organizat zilele orasului sub un simulacru de asa-zis Targul Mare al Bistritei”, desi, avand in vedere ca a tinut doar 3 zile mai potrivita ar fi fost denumirea de „Targul Mic”. Anul acesta s-ar putea numi „Targul Mijlociu”, pentru ca durata lui a fost extinsa la 5 zile. Si totusi, Cretu este mereu in contratimp mai ceva ca Pacala. El nu stie ca ca in acest an se implinesc 650 de ani din 1366 cand orasul Bistrita a capatat si dreptul de a poseda pecete proprie (cap de strut incoronat cu potcoava de aur in cioc), care in vechea heraldica simbolizeaza comertul. Acest moment merita si trebuia invocat, mai mult decat balivernele rostite de Cretu in deschiderea „Zilelor orasului 2016”.
Multa lume credea ca lui Cretu i-a venit mintea la cap, dupa ce in urma cu cateva luni, a mutat scena de spectacole in aer liber in Piata Culturii, mai ales ca dupa reabilitarea parcului si inchiderea accesului auto spre stadion, piata din fata Casei de Cultuta a devenit locul cel mai potrivit sa gazduiasca evenimente culturale. Se parea ca, in sfarsit, s-a gasit un loc potrivit si pentru scena de spectacole in aer liber. Dar, orice minune tine 3 zile, si iata ca acum de Zilele orasului Cretu a mutat din nou scena in Piata Centrala, blocand iar accesul auto in centrul orasului. Pana si tarabele au fost din nou amplasate pe spatiul verde din jurul Bisericii Evanghelice in loc sa fie asezate pe Pietonal sau in Piata Mica unde exista pavaje amenajate recent. Dar se pare ca primarul Cretu s-a obisnuit cu mizeria si nu poate renunta asa usor.
Se pare ca nu avem GARDA de MEDIU si nici APM care sa taxeze amplasarea ilegala a tarabelor de pe spatiile verzi. Numai ca Primaria este smechera si nu vrea nici in ruptul capului sa inregistreze aceste spatii in cadastrul verde al orasului, tocmai ca sa le batjocoreasca si sa fenteze legea SPATIILOR VERZI. Am lamurit-o ?