Centrul de valorificare a produselor pădurii din cadrul Direcției Silvice Bistrița a avut anul trecut o cifră de afaceri de 8,7 milioane de lei, dublă în comparație cu un ocol silvic. Fructele de pădure adunate aici și produsele din lemn ajung în șapte țări europene, iar zeci de familii care muncesc, ca sezoniere, au un rost datorită acestei activități prea puțin cunoscută.
Centrul e condus de Simion Bodor, șef subunitate, care a căutat tot timpul să facă împreună cu muncitorii sezonieri pe care îi are Direcția Silvică produse căutate la export în țări precum Anglia, Germania, Austria, Olanda, Franța, Italia sau Ungaria.
Agrafele de alun, comandate de un partener din Anglia, se folosesc atât în construcții la prinderea acoperișurilor din trestie, unde snopii sunt legați cu ele ceea ce le dă o rezistență mare, cât și la gardurile care protejează autostrăzile în zona rezervațiilor pentru ca să nu ajungă pe carosabil animalele sălbatice.
”Noi suntem singurii din țară care oferim acest produs partenerului din Anglia. Acum avem comenzi de circa 7 milioane de bucăți care încap în 12-13 TIR-uri. Le vom trimite în scurt timp. Aceste agrafe sunt cel mai bine plătite dintre toate produsele pe care le facem”, ne-a spus Simion Bodor, profitul fiind cam de 20% per bucată.
În Ungaria și Franța sunt exportați mușchi culeși direct de pe pământ din pădurile de stejari. Mușchiul este apoi colorat, de regulă, cu verde mai proeminent decât cel natural și folosit ulterior în diverse aranjamente și tablouri.
În Germania sunt trimise coșuri împletite și ornamente.
Se mai fac și mături de mesteacăn pentru firme de salubritate, Supercom fiind unul dintre clienții constanți.
Iarna se mai confecționează dormitoare forestiere, sănii, calești, alte produse din lemn la comandă.
Pentru ca să facă toate acestea, la Centrul de valorificare a produselor pădurii lucrează circa 15 muncitori la Bistrița și cu aproximativ 60 de oameni care lucrează la domiciliu, ca sezonieri.
”Noi le ducem acasă materia primă, sârma, sfoara. Un om care peste 70 de ani, acasă la el, în căldură, poate lua în mână între 2500 și 3000 de lei, iar unul mai tânăr, mai puternic și cu dexteritate mai mare poate câștiga între 7000 și 8000 de lei pe lună. Lucrăm cu oameni din preajma Bistriței care știu să împletească, au dexteritate pentru că, deși par simple, e nevoie de îndemânare ca să le realizezi corect. De când le dăm noi de lucru, vedem o casă frumoasă, aranjată, o mașină în fața casei și oameni gospodari care nu mai pleacă în străinătate. Sunt mai mulțumiți să rămână acasă și să lucreze decât să mai plece afară”, ne-a spus Simion Bodor.
Fructele de pădure, adunate chiar și iarna
În toamna anului 2024, deși s-au făcut mai puține afine și zmeură din cauza secetei, s-au cules în total 400 de tone de fructe de pădure, inclusiv măceșe, porumbe, cătină și scoruș, însă nu numai din Bistrița-Năsăud, ci și din județele limitrofe.
”După 1990, au apărut firmele private care ne-au făcut concurență. E ca la bursă, dacă într-o zi le dă cu un leu mai mult culegătorilor, chiar dacă noi lucrăm de mulți ani cu ei, totuși merg acolo. În ciuda acestor dificultăți, am reușit totuși să culegem cantitatea aceasta pe care am vândut-o în Germania, Austria și Olanda, o cantitate ceva mai mică în Ungaria. Chiar și în luna ianuarie acestui an, am trimis în Germania o cantitate de 21,4 tone de păducel, iar în continuare mai încercăm să adunăm până la 30 de tone pentru a putea fi onorat un contract semnat cu o firmă de medicamente. Mai sunt măceșe pe ramuri și le adunăm și pe acestea ca să fie livrate în Olanda. Cred că suntem singurii din țară care adunăm fructe de pădure iarna, dar chiar dacă sunt mai coapte, sunt bune. Dulceața lor e mai mare decât atunci când începem noi sezonul de cules. Nu am avut niciodată probleme cu cei cu care colaborăm și nici cu partenerii comerciali pentru că suntem serioși. Aici nu ai sâmbătă, nu ai duminică, nu ai noapte. Oamenii cu care lucrăm, chiar dacă vin cu cantități mici de produse, știu că indiferent la ce oră din zi sau din noapte, găsesc aici pe cineva care le ia marfa și le dă niște bani”, a spus el.
Produse noi în 2025
”Anul acesta vom face și alte produse noi cu care să ieșim pe piață. Plafonarea nu e bună.Vom aduna mai multe plante medicinale fiindcă am găsit parteneri în Ungaria, dar și în țară. O să facem și mobilier din lemn pentru niște firme mari din țară, cum ar fi seturi pentru berării, scaune pentru copii și băncuțe pliante. Noi ne străduim, cu resursele limitate de lemn pe care le avem, să facem lucruri frumoase și să fim competitivi. Anul acesta, ne-am propus să adunăm mai multe ciuperci de pădure – hribi, gălbiori și ghebe – pe care să le trimitem în Italia și Germania”, a spus Simion Bodor.
În vârstă de 69 de ani, Simion Bodor s-a pensionat însă pentru postul scos la concurs nu s-a prezentat nimeni. Șeful Direcției Silvice Bistrița, Gheorghe Ivan, l-a rechemat să continue activitatea. A dat din nou concurs, l-a luat și s-a întors la vechiul său loc de muncă unde a făcut performanță timp de peste 4 decenii.
”Poate vor veni alții tineri la care, dacă le va plăcea munca, Centrul va merge înainte, dacă nu, veți găsi un lacăt mare la poartă. Au venit câțiva, dar nu au fost încântați. După o lună au zis că e prea greu, că nu-i pentru ei. Important este să nu se desaființeze Direcția Silvică Bistrița și să putem continua activitatea. E ușor să distrugi, e mai greu să construiești”, a spus el.
Foarte frumos. Asta e din ciclul „omul sfinteste locul”. Mai bine sa il puna director la Directie. Poate fac profit.
In primul rand sa iti spun cum functioneaza culegerea fructelor de padure, se da un plan catre Ocolul Silvic, iar seful de ocol imparte planul la cati padurari are in ocol, mai exact iti baga sula in coaste sa culegi desi nu sunt muncitori necalificati sau zilieri ca padurarul sa mearga cu ei sa supravegheze culegerea fructelor, nu ii intereseaza ca nu mai este forta de munca care odata mai veneau la padure sa mai ia o craca , atunci mai aveai curaj sa mergi la ei la poarta sa vina sa te ajute. In concluzie, nu ii intereseaza cum faci , ii intereseaza sa le duci fructele. Daca nu , sanctiune sau dat afara. Padurarul intr un ocol silvic este considerat sclav, din gura lui trebuie sa se auda doar : Da sefu, am inteles, sa traiti. Daca zici vreodata nu esti bagat in controale pana te saturi si pleci singur. Asta este realitatea din RNP, padurarul este singurul care sta in teren, padurarul este singurul care isi ia suturi in fund la orice.
Activitățile astea se pot face și fără tutela unei direcții silvice.Ea ar trebui să aibă alte activități de profil care sa o facă rentabilă.
Un magazin de prezentare ar fi util. Eu as fi fost interesat de un scaun pentru copii, cosuri, masute de bere, maturi.
Ajung sa le cumpar de pe IKEA sau dedeman pentru ca Romsilva lucreaza doar pe sub mana
Fructele de sezon le cumparam ca fraierii din LIDL si Kaufland
Vindeti voi in strainatate si cand se termina contractele din strainatate o sa ne miram cu totii de ce nu ati rezistat.
Aaa acum sunt buni și ăștia de la romsilva. Ieri i-ați înjurat in comentarii. Oare câți manageri din administrație isi dau silința in felul asta pt interesul statului și buget de regie autonoma?
Nu se vinde pe sub mână, numai că producătorii noștrii nu au loc în magazinele de profil, prin grija celor care vor să strice bunul mers la noi în țară. În magazinele noastre sunt mărfuri slab calitative din import și produsele de calitate merg la ei, celor care ne vând nouă….altfel spus, noi dăm mălai și luăm tărâțe la schimb. Din nefericire, mulți dintre români nu înțeleg acest lucru.
Ai vazut stand in piata pentru produsele lor ? Au ditamai sediul pe Grigore Balan, sigur se gasea un spatiu sa promoveze acolo un magazin.
Mergi sus la Dealul Negru nu poti intra fara programare si daca intri sigur nu gasesti cosuri sau fructe de vanzare.
Sunt si destul de multe magazine locale (Onix, Francesca, Camara Bunicii) care ar fi putut lua in consignatie unele produse.
Nu acuzati lanturile mari ca nu stie nimeni de produsele lor.
Sunt 20+ de PGL-uri in judet, cate dintre ele cumpara fructe de sezon de la Romsilva ?
Așa este. Avem marfă primă de calitate superioara , dar nu avem sau nu mai există, de mult ,centre de stocare ,conservare și valorificarea acestor produse. Vindem la export toată marfa brută, cereale, miere de albine, fructe de pădure, etc. Ați observat poate că în magazinele Lidl găsim măceșe stafide , doar coaja, a fost extrasă pulpa după care resturile sunt ambalate frumos și trimise înapoi la proști.
De unde putem cumpăra în Bistrița? Unde aveți desfacere local?
Totul este pentru export și banii mulții vor intra in buzunarele băieților deștepți și ceva mărunțiș pentru cei ce le fac sau le adună.Oamenii Statului sau făcut stăpânii pe resursele poporului român și au devenit ei Proprietarii ,iar poporul român care e de fapt Statul nu are voie să intre în pădure și să Profite de darul lui Dumnezeu ci este amendat și alungat ,,doar gașca lor pot ,,,nici uscături nu ai voie dar ei pot râde păduri întregi,,,dar o fac până vine Curățenia Generală TIC-TAC tic-tac și în acest domeniu
https://www.facebook.com/share/p/1B6TrEpsPk/
Felicitari domnule , Simion Bodor pt. activitatea prestata,Rezultatele reflecta experienta celor 40 de ani .Cu seriozitate si harnicie ati reusit sa valorificati aceste produse.Proverbul,,Omul sfinteste locul,, vi se potriveste.Ar fi de bun augur ,sa gasiti un loc unde sa expuneti spre vanzare aceste produse. Nu-i pacat ca aceasta marfa merge doar la export?