În Bistriţa-Năsăud au fost depuse 5631 de proiecte prin care s-au accesat 240 de milioane de euro, gradul de absorbţie fiind de 75% la sfârşitul anului trecut. Cele mai multe proiecte, 4951, au fost depuse pe Măsura 141, ferme de semisubzistenţă (în total peste 20 de milioane de euro). Până acum s-au plătit 167,4 milioane de euro în conturile beneficiarilor, urmând să mai fie achitate încă 68 de milioane de euro până la finalizarea contractelor.
Potrivit directorului Oficiului Judeţean pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale Bistriţa-Năsăud, Sorin Roşu Mareş, anul acesta, vor fi viraţi în conturile beneficiarilor încă 55 de milioane de euro, restul urmând să fie plătiţi până în 2018, în special fermierilor care au accesat bani pe Măsura 141, ferme de semisubzistenţă.
„Au fost depuse în jur de 6000 de dosare şi un număr foarte mic nu au fost aprobate. Nu ştiu dacă este bine sau rău. 
Ferme de semisubzistenţă înseamnă că suntem cu agricultura la un nivel destul de mic. Rămâne să analizăm şi să vedem impactul pe care l-a avut acest program. O parte din aceste contracte nu se finalizează odată cu sfârşitul acestui program, respetiv 2015, ci continuă alocarea şi între 2014-2020, pe noul program”, a spus Mareş.
Întrebat dacă fermierii au făcut vreun progres după ce li s-au dat bani europeni ca să treacă la un alt nivel de dezvoltare, Sorin Roşu Mareş a răspuns: „Proiectul pentru o fermă de semisubzistenţă se desfăşoară pe cinci ani. După trei ani, noi analizăm progresul care s-a făcut în ferma respectivă. De exemplu: dacă la început ferma dispunea de trei unităţi de dimensiune economică, în anul următor trebuia să aibă şapte. Fie fermierul a cumpărat teren, fie animale, dar trebuia să-şi dezvolte ferma. În anul trei noi mergem să verificăm. Dacă respectă, se continuă finanţarea şi în anul patru şi cinci. Dacă nu, nu i se mai dă finanţare, dar nu se recuperează sumele deja atribuite”, a spus Mareş.
În concluzie, dacă un fermier a luat banii europeni ca să-şi dezvolte ferma şi nu a făcut nimic, nu are de returnat banii cheltuiţi. Aberaţia a fost eliminată în noul Plan Naţional de Dezvoltare Rurală unde se prevede că nerespectarea condiţiilor de acordare a banilor duce la imposibilitatea de a mai depune, cel puţin încă un an, un alt proiect.
„Am descoperit ferme care nu au respectat condiţiile. Sunt contracte reziliate în valoare de 10,7 milioane de lei pe Măsura 141, deci nu s-au mai plătit respectivii bani. Aşa a fost concepută măsura: trei ani e beneficiază de aceşti bani, iar noi facem controale prin sondaj la 2% să vedem dacă îşi respectă angajamentele, iar în anul al treilea mergem la vizita pe teren”, a mai spus Sorin Roşu Mareş.
Adaugă comentariu