Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a pus în transparență publică proiectul de ordin privind protecția arborilor remarcabili din România. Actul normativ prevede crearea unui Catalog național digital al arborilor remarcabili, administrat de Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate.
Conform proiectului de ordin, arborii remarcabili sunt definiți drept exemplare cu valoare excepțională prin dimensiune, vârstă, raritate, importanță istorică, culturală, peisagistică sau ecologică. Mulți dintre aceștia reprezintă simboluri locale și contribuie la conservarea biodiversității și a patrimoniului natural al țării.
Noua metodologie va permite oricărei persoane fizice sau juridice să solicite inventarierea unui arbore remarcabil. Cererile vor putea fi transmise către ocolul silvic sau autoritatea administrativ-teritorială competentă și vor trebui să includă coordonatele geografice și fotografii relevante ale arborelui.
Datele colectate vor fi introduse într-un Catalog național digital, care va include informații precum specia arborelui, dimensiunile, vârsta estimată, localizarea, starea fitosanitară, caracteristicile cultural-istorice și eventualele intervenții aprobate asupra acestuia.
Autoritățile susțin că noul mecanism va contribui atât la protejarea patrimoniului natural, cât și la implicarea comunităților locale în identificarea și conservarea arborilor cu valoare excepțională din România.
În județul Bistrița-Năsăud sunt inventariați aproximativ 41 de arbori seculari și remarcabili, potrivit studiilor privind patrimoniul natural al județului. Cei mai mulți se află în Parcul Dendrologic Arcalia, unde există exemplare rare de stejar, frasin, tei, paltin și molid. Printre ei sunt stejari cu circumferințe de peste 7 metri și plopi seculari.
În Bistrița au fost identificați oficial nouă arbori seculari și remarcabili, unii având peste 300 de ani.
- un stejar de aproximativ 300 de ani pe malul stâng al râului Bistrița, în zona punții Codrișor;
- o salcie seculară de circa 200 de ani în aceeași zonă;
- un plop alb cu vârsta estimată la peste 200 de ani;
- doi stejari pedunculați seculari din Pădurea Codrișor;
- un castan comestibil de peste 300 de ani pe Dealul Cetății;
- un păr pădureț vechi de aproximativ 160 de ani în zona Unirea – Dealul Cocoș;
- doi plopi albi seculari în cartierul Sărata.
Lista arborilor seculari este de departe nesatisfacatoare la Bistrita si BN.
Normal ca nu este vina redactiei ca a primit numai cativa copaci venerabili.
Din ceea ce se stie te numesti SECULAR cand ai trecut de 100 de ani.
Amintesc doar ca in orasul nostru exista unul din cele mai frumoase si verzi bulevarde din Romania plantat in 1912 de militarii austrieci a unui batalion de geniu cantonat aici .
El este unic cu patru randuri de TEI trecuti de 114 ani.Avem doar aici cativa zeci de arbori seculari.
Si in satul SIRIOARA in parcul localitatii cei sase (6) CASTANI au trecut de 120 de ani plantati de groful local FEJERVARY.
Acestea au fost doar doua exemple insa lista poate continua.
Sa nu uitam nici de batranii PLATANI de pe b-dul Independentei trecuti bine de 130-150 de ani.
Uitati-va bine la grosimea extraordinara a trunchiului in special la cei 5 peste drum de fostul Spital Judetean.
Au rezistat cu brio la nenumarate furtuni.
In primul rând există Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii (CMN) care a fost înființată în anul 1930, pe lângă Ministerul Agriculturii şi Domeniilor, odată cu promulgarea primei legi pentru protecția monumentelor naturii din România, la 4 iulie 1930, prin Decretul Regal nr. 2378 (Legea nr. 213/1930). Din anul 1950 a trecut sub egida Academiei Române având sarcina de a inventaria monumentele naturii și de a adopta măsuri pentru ocrotirea lor.
Conform statutului comisiei, sunt declarte monumente ale naturii acele areale care, prin animalele şi plantele care trăiesc pe ele, prezintă o deosebită importanţă ştiinţifică şi estetică, precum şi toate cele care prin frumuseţea lor naturală sau interesul ştiinţific ce prezintă, sunt demne de a fi conservate şi trecute posterităţii, în cadrul de proteguire, a acestei legi intrând şi speciile de animale şi plante, precum şi rocile, mineralele şi fosilele recunoscute ca fiind de mare importanţă sau exemplare unice. Calitatea lor juridică de monument al naturii o dobândesc toate acestea prin declaraţia comisiei.
In al doilea rând mai există arii protejate de interes local stabilite prin hotărâri ale consiliilor judeţene. Astfel, Parcul Municipal Bistriţa şi Parcul Dendrologic al Colegiului Naţional „Liviu Rebreanu” au fost declarate arii protejate prin hotărâri ale Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud:
(Vezi: https://timponline.ro/ce-arii-protejate-are-bistrita-si-ce-minunatii-ascunde-fiecare/)
In aceeaşi direcţie a protecţiei biodiversităţii se înscrie şi crearea Catalogului Național digital al arborilor remarcabili din România administrat de Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate.
E bine făcută aceasta inventariere sa știe Țetcu ce sa taie mai departe