Potrivit unor studii de specialitate, 75% dintre copiii cu vârste între 5 şi 13 ani au carii pe dinţii temporari. În medie, trei sferturi din dinţii afectaţi ai acestor copii prezintă carii netratate, iar 4% din numărul de dinţi afectaţi au fost extraşi din cauza cariilor.
Conform rezultatelor, 4 din 10 copii de până în 13 ani au deja carii pe dinţii definitivi (care încep să apară la vârsta de 6 ani). În plus, 88% din dinţii permanenţi afectaţi ai copiilor sunt afectaţi de carii neglijate şi netratate. Incidenţa ridicată a cariilor, atât în cazul dinţilor temporari, cât şi al celor definitivi, indică lipsa comportamentului preventiv şi subliniază nevoia de a creşte nivelul de educaţie în privinţa regulilor esenţiale unei igiene orale corecte. În plus, fenomenul cariilor netratate la ambele tipuri de dinţi indică necunoaşterea consecinţelor pe care lipsa tratamentului le poate avea asupra stării generale de sănătate.
Studiul mai arată că 38% dintre copii au placă dentară microbiană semnificativă, semn al unei stări precare de igienă orală. Placa dentară favorizează apariţia cariilor şi problemelor gingivale.
De asemenea, studiile de piaţă arată că la nivel naţional se foloseşte în medie, aceeaşi periuţă de dinţi timp de 2 ani. În mediul rural, oamenii îşi schimbă periuţa de dinţi o dată la 10 ani. La nivel urban, populaţia foloseşte acum aceeaşi periuţă de dinţi timp de 2 ani. Prin comparaţie, 77% dintre germani îşi schimbă periuţa cel puţin o dată la 3 luni.
Din toate aceste motive, controalele regulate la cabinetele medicilor stomatologi i-ar ajuta pe copii să-şi păstreze dinţii sănătoşi cât mai mult timp. Din păcate, însă, dacă familiile nu au bani sau nu au obiceiul să treacă regulat pe la cabinetele medicilor stomatologi – care iau bani pentru consultaţii sau tratament, majoritatea neavând contracte cu Casa Judeţeană a Asigurărilor de Sănătate pentru a face tratamente gratuite – societatea nu face mai nimic pentru ei.
Potrivit Direcţiei de Sănătate Publică Bistriţa-Năsăud, în judeţ funcţionează doar şase cabinete stomatologice şcolare, cinci la Bistriţa şi unul la Năsăud. La Beclean şi Sîngeorz-Băi nu există niciunul, la fel ca şi în comunele judeţului. Anul trecut, stomatologii au examinat sub 5000 de elevi şi au tratat doar 3614 carii. S-au întocmit doar 104 bilanţuri de sănătate orodentare la sfârşitul ciclului primar şi gimnazial.
Colegiul Medicilor Dentişti Bistriţa-Năsăud a reuşit cu mare dificultate să convingă autorităţile din Năsăud să amenajeze un cabinet stomatologic şcolar şi să angajeze un medic.
În loc să cheltuioască bani pe festivaluri şi petreceri, edilii ar trebui să fie ei cei interesaţi să plătească medici cu bani de la buget în aşa fel încât aceştia să vină în comunităţile lor şi să trateze elevii măcar din când în când. Din păacte, dezinteresul pentru sănătatea publică este unul generalizat, toate lumea stâned cu mâna întinsă la minister să primească bani, în loc să existe preocupare în fiecare Consiliu Local să se găsească surse alternative de finanţare pentru înfiinţarea a cât mai multor cabinete stomatologice.
Aveți dreptate! Mai mult chiar, uitati-va la imaginile de la slujbe, moaște, icoane minunate, etc, si o sa vedeți ca, cam singurul care are toți dinții in gura si zâmbește arogant, e doar popa.
Restul oamenilor din biserica sunt triști si fara dinți in gura. Mult mai sănătoși, fericiți si zâmbitori ar fi daca in locul bisericii ar avea un cabinet stomatologic. Si im locul unui popa impostor sa fie un medic stomatolog.
La Singeorz-Bai, a functionat ani de zile un cabinet scolar cu medic titular Dr. Camelia Paraschiv . Datorita unor probleme familiale si de sanatate, activitatea doamnei doctor nu s-a putut desfasura in mod corespunzator . In prezent, doamna doctor nu mai face parte din Colegiul M. D. B-N, ca urmare nici cabinetul nu este functional… Primaria Singeorz-Bai , nu a facut pana in prezent nici o solicitare in acest sens…Asteptam! La Beclean, de cel putin 2 ani incerc prin discutii personale cu domnul primar Nicolae Moldovan si cu domnul senator Ioan Denes, sa-i conving de necesitatea infintarii unui astfel de cabinet… Vom vedea , in viitor…Cu respect, Dr. Marius Nicolae Pop- Pres.CMDB-N
Pai da,parintii sunt pusi sa plateasca CASS ,uneori se daca nu au venituri care sa atinga salarul minim pe economie ,dar cand sa beneficiezi de ceva medical nu prea se pot multe .Iata ,copiii asigurati de drept nu beneficiaza de tratamente stomatologice gratuite,la medic de familie pot merge doar 25 de bolnavi pe zi ,daca vrei sa-ti faci analize gratuit ,se pot dupa saptamani sau luni, multe medicamente nu sunt compensate ,la spital platesti multe lucruri ,etc. Aud ca pe vremea raposatului se acorda mai mare atentie sanatatii oamenilor .
În condițiile în care construcția, întreținerea, logistica și cheltuielile de personal sunt de sute de ori mai mari pentru o școală sau un spital decât pentru o biserică. În condițiile în care statul plătește 60% salariul unui singur preot la o biserică, iar într-o școală lucrează zeci și zeci de oameni, de la director, profesor, paznici, curățenie etc.Naţional Arena costă 234 milioane euro (în lei cam 966 milioane – cam cât s-a dat în 10 ani pentru construcţii de biserici). Banii cheltuiţi de la bugetul de stat pentru salarii de preoţi şi construcţii de biserici (repet, pentru TOATE cultele, nu doar pentru Biserica Ortodoxă Română) sunt de 29 de ori mai puţini decât cei cheltuiţi pe educaţie şi de 15 ori mai puţini decât cei cheltuiţi pentru Ministerul Sănătăţii (în 2011), de 45 şi 13 ori mai puţini în 2010, de 31 şi 11 ori mai puţini în 2009, de 54 şi 17 ori mai puţini în 2008.
În condițiile în care construcția, întreținerea, logistica și cheltuielile de personal sunt de sute de ori mai mari pentru o școală sau un spital decât pentru o biserică. În condițiile în care statul plătește 60% salariul unui singur preot la o biserică, iar într-o școală lucrează zeci și zeci de oameni, de la director, profesor, paznici, curățenie etc. Reamintim că sprijinul de la bugetul de stat pentru cele 18 Culte religioase din România în anul 2013 reprezintă 0,2% din bugetul României și respectiv 0,08% din PIB, adică de 20 ori mai puțin decât bugetul pentru sănătate. În majoritatea țărilor Uniunii Europene Cultele religioase se bucură de sprijin financiar din partea autorităților de Stat și de facilități pentru rolul și activitatea lor în societățile respective.
În România nu se închid spitale și școli din cauza Bisericii, ci din cauza scăderii numărului populației și pentru că au apărut spitale și școli private. În același timp, menționăm faptul că Biserica desfășoară o consistentă operă socială, medicală și educațională în societate pentru care eparhiile Patriarhiei Române au cheltuit numai anul trecut aproximativ 70 milioane de lei (aproximativ 16 milioane euro). Între instituțiile sociale ale Bisericii Ortodoxe Române se numară 44 instituţii medicale şi farmacii, inclusiv un spital (Providența – Iași). De altfel, biserica prin slujbele ei într-o comunitate este un spital pentru suflete, pentru vindecarea de păcate, de gânduri, cuvinte și fapte rele, dar mai ales pentru vindecarea omului de înstrăinarea lui de Dumnezeu și de semeni.