Evenimentul care începe la ora 17.00 este organizat de Biserica ”Sfinţii Trei Ierarhi” în colaborare cu Biblioteca Judeţeană ”George Coşbuc” şi Facultatea de Teologie Ortodoxă Cluj-Napoca.
Programul cuprinde slujba Vecerniei şi prezentarea volumului ”Sfântul Grigorie de Nazianz – O biografie intelectuală” de John A. McGuckin, în traducerea lui Adrian Podaru.
Participă: pr. Cătălin Pălimaru – director revista Tabor, pr. asist. univ. dr. Grigore-Dinu Moş, pr. asist. univ. dr. Adrian Podaru, pr. Liviu Şugar, pr. Ştefan Borodi, pr. Ioan Pintea.
Lăcaşul de cult este primul edificiu, construit în Bistriţa, pentru cultul ortodox. Piatra de temelie a bisericii a fost pusă în anul 1927, iar primul său slujitor a fost Grigore Pletosu, profesorul de limba şi literatura română al poetului George Coşbuc, al Mitropolitului Nicolae Bălan şi al Patriarhului României, Miron Cristea.
Clădirea a fost înălţată pe strada Alexandru Odobescu între anii 1927-1938. De remarcat în istoria acestui edificiu este faptul că la construirea sa au contribuit marele compozitor George Enescu şi preotul şi pedagogul Grigore Pletosu.
În anul 1927, George Enescu a susţinut la Bistriţa un concert de binefacere, iar fondurile strânse la eveniment au fost donate pentru a ajuta la construcţia imobilului. O altă parte din fondurile necesare pentru ridicarea lăcaşului de cult au venit de la cadrele militare şi din administraţia oraşului, precum şi din donaţiile credincioşilor. În plus, pentru finalizarea lucrărilor s-au primit ajutoare şi din fondul pădurilor grănicereşti de la Năsăud, s-au vândut cărămizi, ilustrate, s-au făcut împrumuturi bancare şi s-a primit ajutor bănesc de la Episcopia Clujului. Arhivele bisericii arată că edificiul a fost ridicat de maistrul Ioan Sasu, care a lucrat după planurile soţiei sale, Elena Preda. Pictura murală originală a edificiului a fost schimbată între anii 1987-1990 când clădirea a fost restaurată. Pictura veche, făcută de pictorul Ioan Herţeg a fost acoperită cu picturi în stil religios executate în tehnica tempera grasă. Iconostasul şi scaunele arhiereşti sculptate din lemn au fost restaurate tot în aceeaşi perioadă. Tot atunci a suferit modificări şi amvonul.
Adaugă comentariu