Biserica Evanghelică din Teaca e considerată „o pată” pe obrazul comunei, vizibilă din drumul naţional. Deşi Primăria Teaca a făcut un proiect să o reabiliteze prin Programul Operaţional Regional, nu a mai primit finanţare, aşa că monumentul de interes naţional se degradează de la o zi la alta.
Întrebat dacă mai există şanse să fie salvat, primarul Iustian Muntean a declarat: „Proiectul de reabilitare a Bisericii Evanghelice Teaca este de 1,8 milioane de euro. L-am depus pe axa 5 din POR. Din păcate, nu am primit finanţare, iar acum suntem în discuţii să o trecem din clasa A în clasa B să vedem ce putem face, dacă nu cumva Ministerul Culturii va decide să investească în biserică. Proiectul e terminat. La cum arată, biserica e acum o pată pe obrazul comunei”, a declarat Iustian Muntean.
Biserica, monument istoric, este atestată documentar din 1332. A fost contruită în secolul al XIV-lea în stil gotic, turnul fiind înălţat în secolul al XV-lea, când au construit şi un zid de incintă. Zidul a fost demolat în 1870. Este o biserică de tip bazilică, cu trei nave şi un turn. Nava depăşeşte lungimea de 15 m, lăţimea este de 14 m, navele laterale ocupând din acesta câte 2,5 m. Turnul are o fundaţie masivă de 3 m adâncime. La intrate prin turn găsim o poartă frumoasă, ogivă, caracteristică stilului gotic.
Şi primarul comunei Budacu de Jos, Florin Simionca, recunoaşte că felul cum arată biserica din Jelna nu face cinste comunei pe care o conduce. „Biserica Evanghelică din Jelna este o lucrare foarte frumoasă şi mi se pare trist că aşteptăm să intervină şi să ne spună alţii ce avem. Noi, la bugetul comunei, nu avem bani pentru reabilitarea ei. Ştiţi că Budacu de Jos e o comună săracă în ce priveşte bugetul. Este destul de greu pentru noi. Din păcate, nu putem depune nici un proiect de finanţare pentru reabilitarea ei fiindcă e monument de categoria A atât biserica, cât şi turnul şi nu putem decât dacă proprietarii, adică cultul, vrea să ni le predea nouă. Nu ştiu dacă cineva vrea să ni le predea. Dacă va exista însă această dorinţă, noi avem toată disponibilitatea să depunem un proiect de finanţare”, a spus Simionca.
Potrivit Legii nr. 422 din 18 iulie 2001 privind protejarea monumentelor istorice, acestea se clasează astfel: în grupa A – monumentele istorice de valoare naţională şi universalăa; în grupa B – monumentele istorice reprezentative pentru patrimoniul cultural local.
Va multumim ca insistati pe cazul bisericii din Jelna. Se pare ca marea vina este la clericii evalnghelici, care ar putea sa o salveze dand-o Primariei care sa lucreze cu ceva fonduri specifice. Dar, precum si Presidenitele Iohannis, sasii dezamagesc tot mai mult. de ce tin cu dintii de aceasta proprietate pe cale de a se ruina cu toate comorile artistice de pe pereti?
Biserica din Jelna nu apartine sasilor si nici consistoriului superior evanghelic de la Sibiu. In urma u cativa ani a fost trecuta in proprietatea consiliului judetean care s-a angjat sa opreasca distrugerea, degradarea totala. Ar fi bine ca cel ce face afirmatii sa se documenteze inainte de a acuza pe cineva.
Domnule Franchy,
Multumiri pentru clarificare. Se pare ca primarul din Budacu de Jos nu stie ce vorbeste. Afirmatia mea se bazeaza pe ce scrie in articol si imi cer scuze daca am fost taios. Presa a dat sa se inteleaga ca si dezastrul din Rotbav s-ar datora cultului. Eu unul cred ca aceste biserici sunt parte a tezaurului transilvan si lasarea lor in paragina este un act criminal.