Bistrița, între ”prea puține străzi de pământ asfaltate în 12 ani” și ”nu există alt oraș cu atât de multe”

Asfaltarea unor străzi de pământ care au lungimi mai mici de un kilometru a stârnit dezbateri aprinse în ultima ședință a Consiliului Local Bistrița în care opoziția a acuzat administrația Crețu că a ținut la sertar timp de 12 ani studiile pe baza cărora ar fi trebuit realizate de mult aceste lucrări și a cheltuit banii pe o pârtie nefuncțională în loc să modernizeze infrastructura rutieră a orașului.

La proiectul de hotărâre privind aprobarea Studiilor de fezabilitate și a indicatorilor tehnico economici pentru obiectivul de investiții «Amenajare străzi în zonele noi de locuințe, municipiul Bistrița, etapa IV» – str. Secundară 3, Sărata, str. Secundară 4 (Știubei), Sărata, str. Secundară 12, Viișoara, str. Secundară 16 (Nouă) Viișoara și str. Tabără a intervenit consilierul PNL Ioan Peteleu.

”După 12 ani de la aprobarea primei documentații tehnico-economice pentru strada Tabără (2008) a fost nevoie să treacă 12 ani ca să se revină în Consiliul Local cu o nouă documentație tehnico-economică. Cum bine spun mulți bistrițeni, sertarele domnului primar cred că sunt pline de studii de fezabilitate, unele dintre ele poate sunt chiar la arhivă și care nu au fost implementate niciodată. E totuși bine că în ceasul al 12-lea, după ce ani de zile am făcut propuneri pe buget vizavi de strada Tabără, Dâmbului, Viorelelor și aste străzi să se realizeze acele lucrări de modernizare, e bine că în ceasul al 12-lea de domnie al domnului primar Crețu se întâmplă lucrurile o dată și o dată. Sper să nu rămânem la faza studiului și lucrările să fie demarate cât mai repede nu doar pe strada Tabără, ci pe multe alte străzi din municipiul Bistrița care suferă din cauza lipsei infrastructurii rutiere, iar cetățenii plătesc impozite și taxe”, a spus Ioan Peteleu, care a adăugat că cele mai multe străzi de pământ au fiecare câteva sute de metri.

Primarul Ovidiu Crețu a dorit să facă unele precizări ”referitor la această declarație politică îi spun domnului consilier”: ”În acești 12 ani, în municipiul Bistrița s-au asfaltat 50 de străzi de pământ. Nu există un alt oraș în România în care, în aceeași perioadă, să se fi asfaltat atâtea străzi de pământ. Bineînțeles că străzile sunt așa cum sunt. Sunt și străzi de kilometri întregi”. Primarul însă nu le-a menționat.

Viceprimarul Cristian Niculae, candidat la funcția de primar din partea Alianței pentru Bistrița-Năsăud, a adăugat că pe lângă cele 50 de străzi de pământ asfaltate, s-au mai asfaltat alte 83 de străzi din bordură în bordură.

”Ajungem la o sută de străzi la sfârșitul acestui an asfaltate din bordură în bordură. Aceste lucruri sunt incontestabile, oricât de mult ați vrea să le ascundeți. Orașul se dezvoltă în permanență și apar străzi noi de pământ, iar în administrație lucrul nu se termină niciodată, dar ceea ce faceți dvs. la fiecare ședință de CL și la fiecare proiect de hotărâre nu pot să accept. Da, am asfaltat 100 de străzi din bordură în bordură în doar două veri și arătați-ne un oraș din România care a făcut această performanță”, a spus Cristian Niculae.

După ce cu greu au fost oprite contrele electorale, cu 18 voturi ”pentru” a fost aprobată amenajarea a 19 străzi din zonele noi de locuințe, printre care și str. Secundară 3, Sărata, str. Secundară 4 (Știubei), Sărata, str. Secundară 12, Viișoara, str. Secundară 16 (Nouă) Viișoara și str. Tabără.

Strada Secundară 3 Sărata are 540 de metri, Secundară 4 Sărata – 470 de metri, Secundară 16 Viișoara – 842 de metri, Secundară 12 Viișoara – 162 de metri, str. Tabără din Bistrița – 779 de metri.

Secretarul general al municipiului Floare Gaftone a atras atenția că nu există niciun fel de criterii pe baza cărora au fost alese aceste străzi și nua ltele, iar Ioan Peteleu a răspuns că ”strada pe care stă doamna arhitect-șef a avut prioritate la investiții”. El l-a întrebat pe viceprimarul Niculae cât înseamnă 50 de străzi în lungime și în valoarea investiției fiindcă în Pârtia Cocoș s-au investit 7 milioane de euro și poate că, dacă nu erau cheltuiți acolo banii respectivi, puteau fi asfaltate 100 de străzi.

”50 de străzi sunt 50 de străzi, indiferent de lungimea lor și de valoarea lor. Eu vă spun că cele 32 de străzi care sunt în diverse faze, elaborare SF sau proiectare pe care le pregătim pentru a intra în lucru începând de anul viitor, au o valoare de peste 15 milioane de euro. Cu siguranță că cele 50 de străzi au avut o valoare mai mare. Eu vă întreb: 100 de străzi reabilitate din bordură în bordură e o cofră mare sau mică? Reparații curente, reabilitare, spuneți-i cum vreți, dar pe aceste străzi se circulă mult mai bine și asta pentru că acționat, nu am vorbit”, a spus Cristian Niculae.

Tot în ultima ședință au fost aprobați și indicatoriior tehnico economici pentru obiectivul de investiții «Amenajare străzi în zonele noi de locuințe, municipiul Bistrița, etapa IV» – str. Lempeș, str. Crângului, str. Zăvoaie, str. Podgoriei, str. Secundară 23 Unirea, str. Secundara 17 (Școlii) Unirea, str. George Barițiu, str. Prundului, str. Ion Pop Retegan , str. Filip Cristian Petru , str. Bela Bartok.

Str. Lempeș – 1003 metri, str. Crângului -487 de metri, str. Zăvoaie -140 de metri, str. Podgoriei – 784 de metri, Str. Secundară 23 Unirea – 495 de metri, Secundară 17 Unirea – 380 de metri, str. George Barițiu – 244 de metri, str. Prundului – 122 de metri, str. Filip Cristian Petru – 605 metri, str. Ion Pop Reteganu – 505 metri, str. Bela Bartok – 196 metri.

Aleșii au mai votat și Studiile de fezabilitate și a indicatori tehnico-economici pentru obiectivul de investiții «Amenajare străzi în zonele noi de locuințe, municipiul Bistrița, etapa IV»Aleea Jupiter, str. Apusului.

Strada Apusului are 856 m, iar Aleea Jupiter – 658 de metri.

Lucrările de amenajare a infrastructurii rutiere vor consta, funcție de lățimea străzii existente, în: realizarea părții carosabile cu îmbrăcăminte asfaltică, sisteme unitare și eficiente de colectare și evacuare a apelor, trotuare pentru pietoni, accese la proprietati, semnalizare rutieră , iluminat public și noi locuri de parcare şi chiar spaţii verzi acolo unde permite limita domeniului public.