Potrivit Planului de dezvoltare regională 2014-2020 al Regiunii Nord-Vest, zona are potenţial turistic “complex şi valoros, natural şi antropic”: potenţialul turistic al reliefului, parcuri naturale şi arii protejate, respectiv potenţialul turistic al resurselor hidrografice (inclusiv hidrominerale şi termale). De exemplu, se spune în document, în zonă sunt “cele mai frumoase parcuri naţionale şi rezervaţii din România”, cum ar fi Parcul Naţional Munţii Rodnei – cel mai mare din regiune, Parcul Naţional Apuseni – parcul peşterilor lui Emil Racoviţă, Parcul Naţional Munţii Maramureşului – parcul izvoarelor.
În momentul în care se vorbeşte însă despre turismul curativ şi de agrement acvatic, sunt menţionate 14 staţiuni turistice atestate, din care de interes naţional sunt Băile Felix – judeţul Bihor şi Sângeorz-Băi – judeţul Bistriţa-Năsăud, dar noi ştim foarte bine ce ruine avem la Sîngeorz şi cât de neatractivă e staţiunea faţă de Băile Felix, 1 Mai, Ocna Şugatag, Baia Sprie sau Tăşnad.
Ne-am aştepta să recuperăm teren la turism recreativ montan, însă nici vorbă. Planul de dezvoltare menţionează ca fiind atractive doar Borşa – judeţul Maramureş, Stâna de Vale – judeţul Bihor, Zona Fântânele – judeţul Cluj, Zona Muntele Băişorii – judeţul Cluj. La ecoturism, specialiştii consideră demne de menţionat ca resurse turistice deosebit de importante în acest subdomeniu ariile majore protejate din Munţii Maramureşulu, Munţii Apuseni şi Munţii Rodnei fără să intre în prea multe detalii.
În privinţa speoturismul, deşi Transilvania are nenumăratele peşteri cu caracteristici unicat, e dată ca exemplu de success doar Peştera Urşilor cu 200.000 de vizitatori pe an. La alpinism, nici măcar nu suntem menţionaţi ca judeţ. Cheile Turzii, judeţul Cluj, e singurul loc asupra căruia se atrage atenţia, iar când vine vorba de rafting se menţionează doar Crişul Repede. În ce priveşte turismul de agrement hibernal, Bistriţa-Năsăud poate sta liniştit. Nu va fi deranjat de turişti neavând nicio staţiune de schi.
La turism cultural în Regiunea Nord-Vest ar trebui să fim pe primul loc. Specialiştii consideră însă că cele mai importante atracţii culturale din regiune sunt: Castrul Roman de la Porolissum; Castru şi Vicus Militar; Castrul Bologa, Castrul Romita; cetăţile medievale: la Dăbâca, Bonţida, Ardud; castelele: Wesselenyi în Jibou, Karolyi în Carei, Csaky în comuna Almaşu; aşezări fortificate în Şimleu Silvaniei, precum şi oraşele-târguri istorice – Gherla şi Crasna.
“Mare parte din bisericile fortificate şi castelele regiunii sunt în paragina, lipsindu-le infrastructura de acces şi funcţionalităţile necesare reintroducerii în circuitul turistic”, se menţionează în document, iar noi nu avem niciun argument să contrazicem afirmaţia.
Am pierdut teren şi la turismul religios şi monahal. Deşi există în regiune multe areale încărcate de spiritualitate şi locuri de pelerinaj, acestea nu sunt din Bistriţa-Năsăud. Se consideră de succes doar cele din regiunea turistică Oaş-Maramureş-Obcinele Bucovinei, zona Munţilor Apuseni (mai ales biserici de lemn), Cimitirul vesel de la Sapânţa, zona Lăpuşului (Rohia, Rohiiţa, Habra), zona Maramureş (Bârsana, Moisei, Peri-Săpânţa).
Degeaba ne tot agităm şi cu penele noastre de păun. La etnografie, elemente de folclor şi artă populară, suntem împinşi la periferie. În domeniul olăritului sunt de notorietate Beiuş-Leheceni, Sălişte de Vaşcău, Cristioru de Jos, la ceramică roşie; Crişul Repede – Vadu Crişului, la ceramică albă, Săcel, Baia Sprie-Maramureş, în domeniul textilelor de interior sunt Chişcău, Pietroasa, Remetea-Beiuş, Bratca, Borod –Crişul Repede, Săpânţa, Târgu Lăpuş – Maramureş, iar la lăzi de zestre din lemn Budureasa, Centrul de meşteşuguri (ţesături şi cusături) de la Ciumarna, Centrul de meşteşuguri Marin, judeţul Sălaj (podoabe din mărjele împletite).
Nici la prelucrarea papurii nu aduce nimeni aminte de Bistriţa-Năsăud cu Tonciu al său. Sunt trecute doar zonele Borş, Otomani – Crişul Repede şi Barcău-Crasna şi se spune că “împletitul din nuiele era o ocupaţie tradiţională în Salonta – Crişul Repede, iar ouăle se încondeiau în Drăgoteni, Remetea – Beiuş, etc.”.
Degeaba gătim tot felul de preparate şi ne agităm în concursuri cu ceaune sau de cazane de fiert ţuică. Nici aici nu avem succes. La capitolul bucătărie tradiţională, se menţionează că printre cele mai apreciate produse culinare din regiune sunt: vestita palincă de Bihor, palinca de Zalău, vinurile (podgoriile Diosig, Săcuieni, Valea lui Mihai), plăcintele (vărzări cu brânză şi mărar, cu prune, cu cartofi), supa de pasăre cu tăiţei de casă, ciorbe ardeleneşti, slănină şi şuncă de porc, ceapă de Pericei (Sălaj), tocăniţe, sarmale, cozonaci şi multe altele.
În topul turismului de afaceri conduce Clujul şi Bihorul, iar la turism rural ne-au luat faţa Ţara Beiuşului, Ţara Chioarului, Ţara Lăpuşului, Ţara Maramureşului, Ţara Oaşului şi Ţara Silvaniei.
Din păcate nu avem nici cine ştie ce voci importante care să promoveze turismul cum au alte judeţe. Alţii au Maramureş Infoturism, Asociaţia Hotelierilor din Cluj (AHC), Asociaţiei pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului Clujean, Asociaţia Cluj-Napoca 2020 – Capitală Culturală Europeană, Asociaţia de Promovare şi Dezvoltare a Turismului Maramureş, Asociaţia Natură Sănătate Turism Satu Mare (ANSTSM), Asociaţia “Pro Turism” SM, Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc Zona VI: Nord Vest. Despre noi, nimic.
În ce priveşte agenţiile de turism, la nivelul lunii iunie 2013, în Regiunea Nord-Vest existau 329 agenţii de turism licenţiate de către Autoritatea Naţională pentru Turism, dintre care cele mai multe în judeţul Cluj (167), Bihor (75) şi Maramureş (38). Un număr de 55 dintre agenţiile de turism fac parte din Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism din România, care are o filială Nord-Vest. Bistriţa-Năsăud nici măcar nu apare poate pentru că turism nu înseamnă să vinzi bilete de avion.
Totuşi, să nu deznădăjduim. În Programul Dezvoltare a turismului de circuit, menit să valorifice elementele de cultură, etnografie şi patrimoniu industrial a regiunii, este inclus: Drumul sării – circuit care urmăreşte valorificarea potenţialului curativ şi turistic al salinelor (salina Ocna Dej), Drumul aurului – care presupune reintroducerea în circuitul turistic a minelor scoase din exploatare, Drumul lui Dragoş – circuit turistic care cuprinde o serie de monumente şi vestigii istorice, Circuitul bisericilor din lemn, Circuitul castrelor romane si Drumul Roman (Castrul Potaissa), Circuitul castelelor, cetăţilor şi conacelor din Transilvania de Nord.
De asemenea, în Programul de parcuri tematice şi de distracţie 2014-2020 apărem şi noi cu Dracula Land în Pasul Tihuţa alături de Aquapark – Aleşd, Artpark în Cerneşti şi parc de aventură – Valea lui Mihai.
Sursa informaţiilor prezentate: Agenţia de Dezvoltare Nord-Vest
despre ce vorbiti aici? ce dracula land? de cand? stiti doar voi 10 persoane sau?
Am menţionat că proiectul apare în Planul de dezvoltare regională 2014-2020 al Regiunii Nord-Vest.
„Dumnezeu iti da dar nu-ti baga si in traista” spune un vechi proverb. Turismul nu se dezvolta de la sine. Pentru asta trebuie valorificate toate oportunitatile, trebuie create evenimente care sa atraga turistii. Iata doar doua astfel de oportunitati favorabile dezvoltarii turismului: In primul rand, anul acesta s-au implinit 750 de la „prima editie” a BULGIULUI ANUAL. Dupa cum se stie, in anul la 1353 orasul Bistrita a primit din partea regelui ungariei Ludovic de Anjou, dreptul de a organiza anual in luna august targul de 15 zile cunoscut in partea locului sub numele de BULGIUL si care s-a tinut aproape fara intrerupere pana prin anii 1970. Ar merita sa fie reluata traditia organizarii BULGIULUI ANUAL de 15 zile in a doua parte a lunii august , evident adaptat la zilele noastre. Un astfel de targ ar putea aduce beneficii de ordin economic, cultural, turistic intr-un oras care si asa nu se bucura de prea multe evenimente. Sa nu uitam ca Bulgiul Anual era renumit si prin balurile ce se organizau la Bistrita cu acest prilej. Prin urmare, anul acesta ar fi cea de-a 660-a editie (cu intermitente) a BULGIULUI. Daca s-ar relua aceasta traditie, organizand anul acesta targul de vara in locatia Oborului de la Viisoara, incepand cu 15 august, acest lucru s-ar putea face impreuna cu camera de comert si cu directia agricola, care ar putea sa initieze si o expozitie de masini si utilaje agricole. Aceste standuri expozitionale ar putea fi organizate inafara perimetrului pietei, bunaoara in incinta poligonului auto din vecinatate. Ar fi un bun prilej si pentru hotelurile din oras sa beneficieze de o cerere mai consistenta. Fara indoiala si Cultura Bistriteana ar putea fi beneficiara a organizarii BULGIULUI ANUAL, prin includerea in programul celor 15 zile a unor manifestari culturale traditionale, dar si a unui targ de carte in Piata Mica din Bistrita.
In al doilea rand, sub aspect religios, Bistrita se remarca printr-un caracter multiconfesional. Se stie ca IPS Bartolomeu Anania ar fi vrut ca, la Bistriţa, să funcţioneze un muzeu de artă religioasă organizat pe criteriul ecumenic . De altfel, el a intervenit pe lângă reprezentanţii BNR să cedeze Consiliului Judeţean clădirea de pe Odobescu,11 unde urma să fie amenajat muzeul. In mandatul lui Liviu Rusu odata cu lucrarile de reabilitare si restaurare a cladirii fostei filiale BNR, au fost refacute toate detaliile arhitecturale initiale ale cladirii, inlaturandu-se adausurile facute in decursul anilor. In plus s-a facut o extindere in spatele cladirii, marind astfel spatiul expozitional, prin adaugarea a doua galerii de sticla pe structura metalica, astfel incat sa nu agreseze elementele arhitecturale originale. Cand totul a fost finalizat, astfel incat aici sa poata functiona muzeul de arta sacra, unii au venit la „de-a gata” si au murtat aici biblioteca judeteana. Chiar si asa, ar trebui gasit un alt spatiu pentru organizarea muzeului de arta religioasa, care ar atrage la Bistrita turisti de diferite confesiuni. Astfel, ar fi implinita si dorinta IPS Bartolomeu,Mitropolitul care a fost atat de legat de orasul Bistrita.
poi de cand o venit astia de la usele chiar ca o murit tot in judetu asta. Nu vedeti ca asta vor sa vanda TOT pe 2 lei: aurul, nuclearelectrica, gaze, petrol, cfr marfa, oltchim, tot tot.. falimentat, taiat si vandul pe doi lei, care si aia ii baga la ei in buzunar. Astia ne conduc, niste hoati si incompetenti! S-o intalnit hotu cu prostu, asta-i adevaru!
n am prea inteles formularea FESTIVALURILE TOATE LA FEL. de doi ani am dat drumul la modul inconstient unui festival de jazz la singeorz bai. fiind la a doua editie,n au venit mii de spectatori,insa pentru cateva zile singeorzul a iesit de pe orbita muzicii cu tralaila.
anul trecut toate contractele pe care le aveam cu ministerul turismului au fost spulberate din motive de schimbare de echipa politica la nivel national-singeorzul era deja branduit cu acest festival si mi se promisese o suma consistenta pe care,evident, n am mai primit o. anul acesta n am mai incercat sa trimit vreun proiect amintitului minister deorece este evident ca filosofia turistica actuala exclude voalat turismul cultural (nu ma refer la inconturnabilele manastiri etc).ce pot sa va spun e ca timp de trei zile singeorzul a avut lume de buna calitate care,cu siguranta,nu se va regasi si printre butaforiile deja plictisitului de singe dracula.
cu toate acestea festivalul va merge mai departe-e trecut deja pe toate site urile care repertoriaza festivaluri de jazz. faptul ca muzicieni precum luiza zan, toni kuhn, billy bontas, sau trupe precum EYOT, Ravo Project, trio spanache,new dimension sau ,jazzybit au trecut pe aici spune multe despre perspective. in baza de date am o multime de nume mari din lumea jazzului care ar dori sa participe la acest festival. sunt convins ca in scurt timp va depasi stadiul de festival regional. Fie si numai pentru faptul ca lui Dumnezeu ii plac mai mult muzicienii de jazz decat chelnerii deghizati in vampiri.
Sigur că aveţi dreptate. Mă gândeam mai degrabă la zilele comunelor şi oraşelor, respectiv la toate sindrofiile cu bani publici.
Poi festivalurile si manifestările sunt pentru promovarea turismului?! Hah?!?! Eram precis că sunt în cinstea lui Moldovan, Popescu, Ţintean, Dobra, Dolha, Oltean, şi restul de USL + PD.