Începând de astăzi, ”Brânză frământată de Teaca” este recunoscută și înregistrată la nivel european, fiind al 18-lea produs românesc din această categorie, alături de Magiunul de Topoloveni, Salamul de Sibiu sau Scrumbia afumată de Dunăre.
În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a fost publicat, în 9 septembrie 2026, Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2026/2017 al Comisiei din 2 septembrie 2026 privind înregistrarea indicației geografice ”Brânză frământată de Teaca” în registrul Uniunii de indicații geografice, informează Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
Prin această decizie, România ajunge la 18 produse și denumiri recunoscute și protejate la nivel european.
”Brânza frământată de Teaca” este obținută din lapte crud de vacă, nepasteurizat, printr-un proces tradițional care include închegarea, dospirea, maturarea, sărarea și frământarea. Produsul are, de regulă, o formă ovală sau rotundă neregulată și cântărește aproximativ 0,4-2 kilograme. Un element distinctiv este ambalarea în vezică naturală de porc, aceasta contribuind inclusiv la forma specifică a bucăților de brânză. La exterior, brânza poate avea nuanțe de la crem la galben-auriu, iar în secțiune de la alb-lăptos la alb-gălbui. Gustul este caracterizat de note de lapte de vacă, ușor sărate, dulcege și ușor acidulate, în timp ce mirosul este lăptos și untos, cu note acrișoare și ușor înțepătoare.
Cererea pentru dobândirea protecției IGP a fost înaintată Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale de către grupul aplicant Asociația Brânzarilor din Bistrița-Năsăud. Odată cu recunoașterea europeană, grupului de producători îi revine și responsabilitatea de a contribui la protejarea calității, reputației și autenticității produsului și de a lua măsuri împotriva practicilor comerciale care i-ar putea afecta imaginea și valoarea.
Lista produselor românești protejate în UE
Odată cu includerea ”Brânzei frământate de Teaca”, România are 18 produse sau denumiri recunoscute în sistemele europene de calitate: Magiun de prune de Topoloveni, Salam de Sibiu, Novac afumat din Țara Bârsei, Scrumbie afumată de Dunăre, Telemea de Sibiu, Cârnați de Pleșcoi, Cașcaval de Săveni, Salata cu icre de știucă de Tulcea, Telemea de Ibănești, Salată tradițională cu icre de crap, Plăcintă dobrogeană, Pită de Pecica, Salinate de Turda, Sardeluță marinată fabricată potrivit tradiției din România, Cârnați din topor din Vâlcea, Batog de Sturion, Babic de Buzău și Brânză frământată de Teaca.
România mai are 11 documentații în etapa de verificare la nivelul Comisiei Europene, dintre care două vizează obținerea statutului IGP, iar nouă sunt pentru Specialitate Tradițională Garantată (STG).
Adaugă comentariu