Brânzeturile tradiţionale făcute manual la Rebrişoara cuceresc, de 20 de ani, marile oraşe

În urmă cu circa 20 de ani, la Rebrişoara a apărut o mică fabrică de prelucrarea laptelui care s-a axat, încă de la început, pe produse tradiţionale. Familia primarului Viorel Clapău a obţinut autorizare pentru trei produse tradiţionale: telemea, caşcaval şi smântână dulce nepasteurizată pe care le-a făcut după reţete vechi.

SC Vilactil Prodcom SRL Rebrişoara va împlini, în octombrie, 20 de ani de existenţă, perioadă în care s-a luptat să reziste într-o piaţă dominată de marii procesatori.

Nici măcar lapte nu a putut cumpăra dintr-un singur loc fiindcă deja era colectat pe rute stabilite, aşa că fabrica mică nu a avut încotro şi a trebuit să se strecoare printre giganţi. Astăzi face brânzeturi din laptele adunat din 12 localităţi: Feldru, Nepos, Parva, Rebra, Rebrişoara, Runcu Salvei, Tărpiu, Cepari, Slătiniţa, Bistriţa, Blăjenii de Sus, Blăjenii de Jos şi Şintereag.

” Suntem autorizaţi din 1997 pe produse tradiţionale. Facem telemea, caşcaval şi smântână dulce nepasteurizată. La un moment dat, s-a pus problema închiderii fabricilor mici şi tendinţa era să ajungem la mastodonţii de pe vremea cealaltă. Când a venit domnul Dacian Ciocoş ministru al Agriculturii, a dat voie să rămână unităţile mici şi atunci am rămas şi noi o unitate mică care face produse tradiţionale. Producem vara între 40 şi 50 de tone de brânzeturi, iar iarna 25-30 de tone. Prelucrarea laptelui e manuală. Pasteurizarea laptelui, fiindcă e obligatorie la telemea, se face în văni cu sursă de căldură, idar tot ce înseamnă administrarea cheagului şi a clorurii se face manual, inclusiv strângerea caşului”, a explicat pentrru Timp Online Ileana Clapău, administratorul firmei.

Caşcavalul, telemeaua şi smântâna tradiţionale făcute la Rebrişoara au fost râvnite şi de hipermarketuri, dar familia Clapău nu a vrut să bată palma cu ele. „Am câştigat la un moment dat o licitaţie la Carrefour pe partea de Ardeal. De la înţelegerea pe care am avut-o la Bucureşti şi până ne-au trimis contractul au scris numai penalităţi pentru noi şi pentru ei nimic. Atunci am renunţat. Dăm în marile oraşe: Bucureşti, Ploieşti, Sibiu, Braşov, Oradea şi la en gros şi la en detail”, a mai spus Ileana Clapău.

Reţetele după care se fac produsele sunt vechi şi toate provin din zona noastră.

„Ţăranii făceau caşul după metodele lor tradiţionale, iar telemeaua a rezultat din ţinerea lui în saramură. Se tăia bucăţi şi era păstrat în saramură ca să ţină mai mult. Produsele tradiţionale sunt mai scumpe pentru că nu pot fi procesate la o productivitate mai mare. E nevoie de mai multă forţă de muncă, iar cantităţile obţinute sunt mai mici faţă de celelalte unde se face mecanizat. Oamenii însă le apreciază”, a  adăugat managerul firmei.

Cu marfă de calitate şi cu multă seriozitate, micuţa fabrică din Rebrişoara a rezistat pe piaţă şi chiar a eliminat marii producători.

„Avem produse de calitate şi dăm dovadă şi de seriozitate la livrare. Dacă mâine zice un client că îi trebuie marfa, trebuie să o duci. Cea mai bună piaţă e zona sudului, după ce treci Carpaţii, de la Braşov încolo, fiindcă acolo se mănâncă mai mult produsele sărate. La noi, se vinde mai ales caşul sau brânza frământată. Telemeaua merge numai în sud unde oamenii sunt învăţaţi cu saramura. Dacă nu rezistăm să facem în continuare aceste produse tradiţionale unde nu se pune niciun gram de aditiv sau colorant alimentar, deşi durata de rezistenţă e mult mai mică, închidem fabrica”, a spus Ileana Clapău.

Din păcate, pe piaţa din Bistriţa brânzeturile şi smântâna de Rebrişoara nu se găsesc decât într-un singur loc, aşa că de ele se bucură mai ales locuitorii marilor oraşe, inclusiv bucureştenii.