Într-o comună din Bistrița-Năsăud se va construi cel mai înalt pod suspendat din Europa, la o înălțime de 200 de metri, proiectul fiind depus pentru finanțare, anunță primarul pe Facebook.
“Pe 29 aprilie, am depus cu succes un proiect la care am ținut foarte mult să găsim o linie de finanțare încă din 2020. Astfel, am reușit să depunem un proiect care trece de granițele României și se pare că va fi cel mai înalt pod suspendat din Europa. Italia a inaugurat recent un pod desemnat ca fiind cel mai înalt suspendat din Europa, având o înălțime de 175m, în timp ce al nostru se ridică aproape la 200m. Ne rugăm ca să trecem cu bine eligibilitatea și să semnăm contractul de finanțare. Să fie cu ajutorul Domnului!”, a scris pe Facebook primarul comunei Parva, Ioan Strugari.
”Sperăm să resuscitam și turismul pe lângă agricultura de subzistență”, a menționat primarul răspunzând unui mesaj.
Contactat telefonic de Timp Online, Ioan Strugari a spus că a depus deja proiectul la Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest pe componenta de turism rural.
”Suma pe care o solicităm este de 6 milioane de euro cu o cofinanțare de 2% (120.000 de euro). Este o linie de finanțare deschisă de Agenția de Dezvoltare Nord-Vest, bani puțini, competiție mare, dar am depus cu succes fiindcă s-a luat în calcul și criteriul vitezei cu care au fost încărcate proiectele, iar noi suntem pe locul doi. Dacă primim finanțare, și eu așa sper, vom avea de făcut o construcție destul de complicată în preajma satului. O astfel de punte, construită într-un sat din Germania, a atras într-un an 500.000 de turiști. Eu nu cred în astfel de minuni, dar fiind unică în România, eu sper că vom atrage 100.000 de turiști. Parva are potențial să primească turiști fiindcă sunt multe case cu etaj goale. Copiii sunt plecați în străinătate, au bani, acasă stau doar părinții, când vor ști că le pot transforma în pensiuni, situația va fi alta. Proiectul acesta are însă puterea de a deschide zona turistică de aici până la Cluj. Ai venit cu avionul la Cluj, te-ai urcat în autocar, ai vizitat zona, te-ai dus mai departe. Cel puțin județul Bistrița-Năsăud se poate dezvolta prin acest proiect. Eu am fost și ghid turistic și știu că Branul s-a dezvoltat enorm datorită unui castel. Dacă nu îl aveau, erau morți”, a spus primarul din Parva.
Potrivit lui Ioan Strugari, la finalul acestei luni se va ști dacă proiectul este sau nu aprobat: ”Eu zic că va fi fiindcă avem punctaj și am depus rapid. Am depus la două secunde după deschiderea liniei. Dacă mi-o finanțează, anul viitor o pun în funcție. Sunt proiecte atipice, unice, la care țin foarte mult, la fel ca și microhidrocentrala”.
Potențialul turistic al comunei Parva a fost intuit, imediat după Revoluție, de francezii de la Asociația Franche-Sylvanie Besançon. ONG-ul înfiinţat de Hubert Tyrode le-a propus autorităţilor din Parva un parteneriat care să aibă ca finalitate găzduirea cel puţin o sută de turişti străini/an care să beneficieze de cazare după toate normele europene cu apa caldă, săli de baie, toalete, însă în regim de agroturism. Tot cu sprijinul francezilor, în 2005, a fost înfiinţată Asociaţia Carpatia-Ecotur-Parva formată din 24 de familii ale căror pensiuni au fost clasificate de Ministerul Turismului.
Învăţaţi de francezi, ţăranii din Parva şi-au denumit foarte pensiunile: „Floare de colţ”, „Crin”, „Montana”, „Nufarul” sau „Viorel”. Majoritatea s-a mulţumit cu atât. Turiştii nu au venit singuri, în pensiunile astfel denumite nu s-a cazat mai nimeni. În afară de mese comune, la Centrul de turism rural Hubert Tyrode nu s-a făcut altceva fiindcă turişti nu au prea existat.
Fostul primar al comunei, Gheorghe Stelian, recunoştea în 2011 pentru Timp Online că administraţia sa a eşuat în acest proiect. „E vina noastră că nu am ştiut cum să îi atragem, nu am promovat prea mult zona aceasta. Proiectul nostru cu francezii presupunea promovarea turistică a comunei prin întocmirea de pliante, realizarea unui site web, harţi IGN privind întreaga zona a Munţilor Rodnei, organizarea unei sarbători anuale şi a unui târg de produse de artizanat local şi de produse agricole locale, de exemplu brânzeturi, precum şi a unei expozitii de animale. O parte le-am făcut, altele nu”.
Tot prin proiectul pe care l-au gândit francezii încă din 1994, localnicii ar fi trebuit să organizeze circuite turistice cu ghizi care să prezinte turiştilor fauna, flora şi bogăţiile din zona Munţilor Rodnei. Ei au propus ca de la Parva să se facă trasee turistice spre Peştera Izvorul Tăuşoarelor, pe Valea Rebrei până la Tarniţa la Cruce, la Şaua Craia sau Şaua Zânelor. Totodată, pe Valea Rebrei se poate face caiac şi rafting.
Abia în 2015, centrul turistic din Parva a început să fie reabilitat cu peste 500.000 de lei, bani de la Grupul de Acţiune Locală (GAL) Țara Năsăudului. Centrul, prevăzut cu o sală de reuniuni, una de mese, bucătărie, dormitoare şi grupuri sanitare, a fost botezat „Hubert Tyrode”.
Ok. Si ce va lega podul acela? Pentru cine e facut? Are vreo utilitate sau e numai asa sa stricam banii cum a fost si cu puzderia de centre de informare turistica infiintate in toate comunele judetului.
Vai, vai, vai așa s-au tocat toate fondurile alocate țării pe lucruri de nimic, pe ATV-uri pe digitalizări făcute aiurea etc.la noi românii din păcate se caută acel tip de proiect unde se pot sifona bani fără număr fără număr. Trist dar adevărat! Oare va fi dotat podul cu borduri și piste de biciclete?
Și panseluțe.
Dacă nu ști la Parva, tot de primărie, au amenajată o tiroleană, vara mai mare dragu să dăm o fugă de la Bistrița acolo pentru câteva ore în mijlocul naturii…dacă vrea să facă foarte bine, sigur o să aibe clienți dacă infrastructura permite…
Deci nu sunt bani pentru modernizarea cailor ferate, nu sunt bani pentru modernizarea infrastructurii energetice, dar sunt bani pentru cel mai înalt pod din lume la Parva și stadion la.Buzau…..asta e.Romania banului bine furat
„Ţara arde şi baba se piaptănă!” Se pare că odată la 4 ani , în campania electorală unii primari vin cu tot felul de idei năstrusnice. In cazul comunei Parva primarul Ioan Strugari visa în anul 2020 la un proiect turistic de amploare, care includea construirea unei telegondole între Parva și Sângeorz-Băi. La această propunere a pus botul si deputatul PSD-ist Daniel Suciu, care la alegerile din 2020 era candidat la functia de primar al orasului Sângeorz-Băi. Evident cu astfel de năzbâtii electorale Daniel Suciu nu a fost ales primar, iar Ioan Strugari a renuntat la telegondolă. Culmea este că pe vremea când Ministerul Dezvoltării era condus de Elena Udrea, PSD-istii criticau vehement că se fac telegondole fără rost în Valea Jiului si stadioane în pantă, în timp ce problemele cu care se confruntă comunitătile rămân nerezolvate. Intâmplător sau nu, se pare că PSD-istii au acum obsesii pentru proiectele pe care altădată le criticau la altii. De data asta primarul din Parva chiar dacă a renuntat la telegondolă vine cu o altă obsesie din aceeasi categorie si anume un pod suspendat la o înălțime de 200 de metri care nu duce nicăieri. Ca si cum asta mai lipseste comunei Parva , în rest are de toate.
Ar mai fi unul spectaculos intr-o localitate in Germania , Bad Wilbad 60m inaltime, 380 lungime 7euro taxa de trecere! Turisti destui chiar si in zilele saptamanii, la sfarsit de saptamana plin, plus alte atractii o carare printre copaci care se termina intr-un foisor de vreo 50m inaltime! Un tren cu cablu si contragreutati care suie un deal abrupt..
https://www.youtube.com/watch?v=4yWgr2Wp9_g
Primarul asta are o idee dar care nu e valabila si pentru comuna sa. Un pod de o asemenea anvergura necesita si intretinere. Cu ce bani va intretine podul deoarece locatia nu va aduce turisti. Nu comparati localitatile din vest cu cele din est. Este diferenta majora de infrastructura, civilizatie si putere financiara. Nu se va aproba acest proiect. Biroul de informare turistica functioneaza? Este deschis la programul stabilit sau este inchis permanent???? Daca civilizati oamenii sa nu arunce deseuri in natura considerati o mare realizare.
Toți candidații la funcții publice ar trebui evaluați psihologic și moral. Fluturi știi, tupeiștii și imoralii pun mâinile pe frâiele acestei țări care are de suferit de pe urma lor.
Am încercat sa ma abțin sa nu comentez, dar sunteți prea mulți și prea hateri ca să ma abțin. Probabil (a se citi ‘cu certitudine’) 75% dintre postaci nu știți unde este Parva pe harta. Va invit la un exercițiu de documentare, google va va ajuta: căutați și descoperiți ce suma în euro a intrat în Parva din proiecte, per cap de locuitor, în perioada mandatelor actualului primar. Ma repet, per cap de locuitor! Apoi luați municipiile Bistrița, Năsăud, Beclean, Sangeorz-Bai, și faceți o comparatie, pe aceeasi perioada de timp. Apoi puteti face o extrapolare la Cluj, Iași, Timișoara, București. Nu bagam Oradea aici, pentru ca si acolo se munceste. Ma repet, suma din proiecte per cap de locuitor! Va asigur ca la un calcul sumar, veți vedea cum se face administrație, ce înseamnă să ai viziune, bun simt, credința și modestie! Probabil ca pe multi v-ar încântă o investie intr-o taraba cu mici, un izvoras amenajat la care sa curgă Mijito. Pentru cei care analizați „câte ii lipsesc Parvei”, sa știți ca spre deosebire de alte urbi, nu-i prea lipsește nimic, nici măcar OAMENII! Drumuri bune la Parva, va urez!
Anul trecut am făcut o vizită pe munte dincolo de Parva (Gușatu) și pe când am coborât abia am putut trece printre mașinile parcate lângă tiroliana făcută de primăria Parva. Clienți destui,deci o atracție turistică și nu numai acolo. Vă invit să treceți pe acolo să vedeți tot ce se poate face în materie de turism. Oameni cu viziune, care trebuie ajutați, nu criticați.