Bugetarea participativă, deocamdată la stadiul de secțiune într-o aplicație închiriată

Bugetarea participativă, care le permite cetăţenilor să se implice în luarea deciziilor privind dezvoltarea localităţii lor este, deocamdată, la Bistrița, la stadiul de teorie ce nu are suport logistic pentru a fi pusă în practică.

Realitatea a ieșit la iveală la ultima ședință a Consiliului Local Bistrița în care s-a interesat despre starea ei consilierul USR PLUS Nicolae Pavelean, cel care a observat că în aplicația City Health Bistrița s-a lansat de curând și secțiunea de bugetare participativă.

”Am văzut că aplicația oferă posibilitatea selectării problemelor pe categorii, cum ar fi iluminatul public, drumurile sau spațiile verzi. Acest lucru e binevenit în sensul că s-ar putea face o analiză pe tipuri de probleme care să ne arate care sunt problemele care afectează cel mai mult calitatea vieții bistrițenilor. Aș vrea să știu dacă Executivul folosește acest datele extrase din aplicația City Health Bistrița și aș mai vrea să știu dacă ni se pot pune la dispoziție aceste date, astfel proiectele inițiate de noi și de Executiv să fie cât mai bine concentrate pe problemele care afectează cel mai mult calitatea vieții bistrițenilor. Am văzut că zilele trecute s-a lansat și secțiunea de bugetare participativă – lucru care nu face decât să ne bucure. Aș dori să știu dacă există un regulament clar cu privire la modul de derulare a acestui proces care să stabilească toate etapele care trebuie parcurse în cadrul lui, cât și bugetul pentru proiectele ce urmează a fi alese. Consider că un asemenea regulament ar trebui să fie adoptat printr-o Hotârâre de Consiliu Local și aș dori să știu dacă există în derulare un asemenea proiect de hotărâre. Reprezentanții USR PLUS suntem deschiși la participarea în dezvoltarea unui asemenea. Încă din 2019 a m cerut să fie implementat”, a spus Nicolae Pavelean.

Primarul Ioan Turc i-a răspuns că aplicația City Health este ”una cu configurații prestabilite, cu modul pentru sesizări, pentru bugetare participativă și pentru sondaje”.

”Am închiriat această aplicație și ea va funcționa până în momentul în care vom avea o aplicație dedicată pentru municipiul Bistrița realizată de către cei de la Indeco și care va fi furnizată odată cu noul site și cu aparatura, etc. Avem nevoie de un regulament pentru bugetarea participativă și vom intra într-o ședință de CL cu o propunere de regulament până la ședința de CL în care vom adopta bugetul sau cel mai târziu în ședința aceea”, a spus Turc.

Bugetarea participativă nu este o noutate în lume, aceasta a fost adoptată în anul 1989 în Brazilia, în ultimii cincisprezece ani extinzându-se şi în Europa. Funcţionează în peste 1 500 de oraşe din întreaga lume, dintre care aproximativ o sută de oraşe în care este implementat bugetul participativ pot fi găsite la vecinii români (de ex., Cluj, Sibiu).

Scopul bugetului participativ nu este numai acela de a repartiza o anumită sumă de bani, deci nu este vorba de un program de granturi cu o nouă denumire. Scopul bugetului participativ este de a implica locuitorii în dialogul privind formarea locului în care trăiesc, de a arăta oamenilor care sunt posibilităţile localităţii şi modul în care pot contribui la formarea acesteia, precum şi de a învăţa Primăria cum să asculte cetăţenii şi cum să comunice în mod eficient şi constructiv cu ei. O parte importantă a bugetului participativ o constituie întâlnirile publice şi dezbaterile privind propunerile în cadrul cărora se pot naşte noi relaţii între vecini şi o atmosferă constructivă și plăcută în localitate.

Forma procesului şi cuantumul sumei repartizate în bugetul participativ diferă de la o localitate la alta. Nu este adevărat însă că bugetul participativ aduce cheltuieli inutile în bugetul local – dimpotrivă. În oraşul brazilian, Porto Alegre, în ziua de astăzi, deja legendar, bugetarea participativă s-a implementat tocmai în momentul în care oraşul se afla pe punctul de a intra în faliment, iar Primăria s-a adresat cetăţenilor pentru a decide în privinţa cheltuielilor pe care le consideră a fi indispensabile. În prezent, în oraşele din America de Sud se decide astfel chiar şi în privinţa serviciilor urbane de bază şi, de aceea, adesea este vorba chiar şi de zeci de procente din bugetul total. Acest lucru se reflectă şi în structura decizională – discuţiile privind proiectele propuse sunt dezvoltate în cadrul unei serii de grupuri de lucru tematice sau regionale, la care participă un număr mare de locuitori.

În Europa situaţia este diferită. Luarea deciziilor privind investiţiile strategice în infrastructură intră şi pe mai departe în competenţa conducerii localităților, iar bugetul participativ lasă spaţiu mai degrabă creativităţii şi ideilor locuitorilor. Adesea este vorba de proiecte civice pentru amenajarea spaţiilor publice şi a spaţiilor verzi, dar şi de proiecte „moi“ cum ar fi educaţia, festivităţile sau întâlnirile vecinilor.

Primăria alocă o parte din bugetul anual, după care locuitorii vor veni cu propuneri cu privire la ceea ce ar trebui îmbunătăţit în anul viitor în localitate. În cadrul formulării acestor propuneri, cetăţenii, asistaţi de administraţia oraşului, se întâlnesc la discuţii publice locale sau tematice şi cu vecinii, unde discută despre ceea ce vor să schimbe în localitatea lor şi în ce mod. Apoi depun la Primărie propunerile comune pentru a fi verificată fezabilitatea lor. Punctul culminant este votul popular pentru selectarea propunerilor cetăţenilor care vor fi realizate de autoritățile locale. Mai multe citiți AICI.