Prof. dr. Anca Dana Buzoianu, rectorul Universității de Medicină și Farmacie ”Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca, a vorbit, la ediția a 19-a a Seminarului Internațional de Medicină și Teologie care s-a desfășurat online, despre abordările terapeutice în infecția cu SARS-CoV-2.
Universitarul clujean a explicat că, la fel ca și în cazul gripei sezoniere, mutațiile pe care virusul le suferă face ca victimele să fie numeroase.
”În cazul gripei sezoniere, deși există vaccin – însă nu toată lumea se vaccinează – faptul că avem un medicament eficient, cum este Tamiflu, a făcut ca astăzi gripa să nu mai fie astăzi o infecție atât de temută cum a fost acum o sută de ani sau acum 50 de ani când victimele au fost de ordinul zecilor de milioane. Sperăm cu toții ca în viitorul apropiat sau îndepărtat și virusului SARS-CoV-2 să-i găsim măcar un tratament care să atenueze simptomatologia bolii și să scadă rata de deces, dacă nu și un vaccin eficient”, a spus Prof. dr. Anca Dana Buzoianu.
Potrivit sursei citate, infecția cu SARS-CoV-2 debutează, de cele mai multe ori, cu febră, cefalee, dureri de gât și după câteva zile apare și tusea.
”În prezent, există mai multe medicamente care sunt folosite și care și-au dovedit eficiența mai mult sau mai puțin și există totodată un număr de medicamente experimentale. Cel mai cunoscut și în legătură cu care s-a făcut o mare tevatură este Hidroxicloroquina care se numește Plaquenil ca preparat comercial. Este un medicament antimalaric și antireumatic despre care s-a crezut că este eficient în infecția cu SARS-CoV-2, dar studiile sunt neconcludente. Administrarea e foarte simplă. Sunt mai multe scheme de tratament. Are avantajul că este un medicament foarte ieftin, binecunoscut de câțiva zeci de ani, dar care, după ce a fost administrat la pacienții SARS-CoV-2, au fost descrise reacții adverse. Profesorul meu spunea că și mămăliga în doze mari e mortală. Trebuie să avem grijă la doze pentru că diferența între un remediu și o otravă o face doar doza. Aceste reacții adverse care apar la doze mari de Hidroxicloroquină sunt în general fenomene digestive, dureri de cap, crampe abdominale, tulburări de ritm care apar mai ales la pacienții care au mai multe medicamente care au această proprietate, cum este, de exemplu și Azitromicina care este folosită în tratamentul infecției cu SARS-CoV-2. Asocierea acestor două medicamente a dus la numeroase raportări ale tulburărilor de ritm, ceea ce a făcut ca medicii să fie circumspecți la aministrarea concomitentă a medicamentelor”, a spus universitarul clujean.
Potrivit prof. Buzoianu, în ce privește Hidroxicloroquina, sunt mai multe studii în derulare, două fiind deja finalizate: ”Au arătat că nu aduce beneficii terapeutice. Din contră, ar fi mai risc pentru pacient să o folosești tocmai din cauza tulburărilor de ritm care apar la pacienții nu numai cu anomalii de EKG, ci și la pacienții care iau alte medicamente simultan și la pacienții cu cardiopatie ischiemică. Unii medici cum sunt cei francezi, raportează ameliorări ale stării pacienților, alții din contră, risc de reacții adverse. Cu toate acestea, fiindcă ești un medicament ieftin și ușor disponibil este folosit pe scară largă în infecția cu SARS-CoV-2. Trebuie să reținem că nu trebuie să ne hazardăm să îl folosim la toți pacienții, mai ales la cei care au comorbidități și patologie cardiovasculară”, a spus ea.
O altă combinație între două antivirale care se folosește mai ales în țara noastră în tratamentul acestei boli este Lopinavir/Ritonavir care se administrează foarte simplu.
”Combinația produce reacții adverse digestive. Acum, orice medicament, de la banala aspirină, paracetamol, poate să producă grețuri, vărsături și diaree. Le spun studenților mei la examene dacă nu știți reacțiile adverse la un medicament și o să spuneți grețuri, vărsături, cefalere nu veți greși, nimeni nu vă poate contrazice. Și această combinație de medicamente produce fenomene digestive și, din păcate, este subiectul unor interacțiuni medicamentoase potențiale și, din acest motiv, ca și Hidroxicloroquina necesită prudență în asocierea cu alte tratamente și la pacienții cu patologie cardiovasculară. Spre deosebire de Hidroxicloroquină, combinația poate fi folosită și la femeile însărcinate”, a spus prof. Buzoianu.
Alt medicament la care s-a referit ca fiind unul testat și utilizat în infecția cu SARS-CoV-2 este Umifenovir, din aceeași clasă medicamentoasă de antivirale: ”Se administrează 1-2 săptămâni și produce și el tulburări gastrointestinale. În plus, are și toxicitate hepatică, așa că trebuie administrat cu prudență sau evitat la cei cu insuficiență hepatică. Nu se administrează la copii pentru că nu există studii privind eficacitatea și siguranța lui”.
Prof. dr. Anca Dana Buzoianu a spus că ”vedeta antiviralelor din categoria celor utilizate în infecția cu SARS-CoV-2 este Remdesivirul”.
”Până în acest moment este medicamentul care are studiile clare, demonstrate statistic că ameliorează starea pacienților cu forme grave de infecție cu SARS-CoV-2, scurtează perioada de revenire a pacientului. Pe lângă faptul că este o boală gravă, este și una foarte lungă care necesită 2-3 săptămâni de spitalizare după care pacientul își revine relativ greu. Ei, Remdesivirul a scurtat semnificativ la pacienți perioada de recuperare. Este medicamentul care – așa îmi spuneau și colegii mei infecționiști – ameliorează dramatic starea pacientului. Este de dorit ca, în câteva luni, compania care îl produce și îl oferă în scop compasional și la cerere numai anumitor cazuri,să poată produce cantități suficiente pentru că, până acum, nu avem un medicament care să fie mai eficient și mai util în infecția respectivă. Nu se recomandă la gravide pentru că nu sunt studii suficiente. Practic Remdesivir este un medicament care a fost testat și în Ebola și nu au putut fi făcute studii clinice suficiente”, a spus dr. Buzoianu, care a adăugat că și acest medicament generează tulburări de rim și este necesară prudență în administrarea lui.
”Favipiravir este un medicament din aceeași clasă de antivirale care are avantajul administrării orale în doze diferite. Nu este încă suficient studiat. A fost administrat mai ales în Japonia și la pacienții de pe nava Diamond Princess unde a arătat beneficii. Are și reacții adverse. Este toxic hepatic. Este subiectul unor interacțiuni medicamentoase și necesită prudență la asociere sau la pacienții cardiovasculari”, a spus ea.
”Mai există un medicament dintr-o altă clasă care a născut speranțe serioase cu privire la tratamentul cu infecția SARS-CoV-2 pentru că a arătat rezultate favorabile în mai multe studii clinice. Este Tocilizumab. Se administrează numai intravenos în una-două doze. E un medicament care crește frecvența infecțiilor tractului respirator superior, inclusiv TBA, crește tensiunea arterială, precum și enzimele de toxicitate hepatică. Trebuie manifestată prudență din cauza interacțiunii medicamentoase și este un medicament scump”, a explicat Prof. dr. Anca Dana Buzoianu.
Nu în ultimul rând, ea a menționat că s-a mai încercat ”un tratament vechi care s-a dovedit foarte eficient, și anume tratamentul cu plasmă care conține concentrațiile crescute de anticorpi de la pacienții vindecați”.
”Acest tratament a arătat beneficii clare, însă nu e foarte ușor de obținut această plasmă în cantități suficiente pentru administrare. Cred cu tărie că în viitorul foarte apropiat vom avea și vaccinul. L-am urmărit aseară pe unul din alumni universității noastre, pe profesorul Mihai Netea, cercetător la Universitatea Radboud din Nijmegen, profesor de Biologie Experimentală. Spunea că este în fază finală testarea mai multor vaccinuri în SUA și la Oxford și înclin să îl cred pentru că este un savant renumit. Sper ca, pe lângă vaccin, să apară și un medicament care să poată să acționeze la nivelul țintelor terapeutice ale infecției cu SARS-CoV-2 și, chiar dacă nu va dispărea cu desăvârșire boala și nu o vom eradica, sperăm măcar să avem o armă împotriva ei. Până la urmă, medicamentele sunt arma cea mai eficace în lupta împotriva bolilor”, a spus ea.
Profesor Univ. Dr. Anca Dana Buzoianu este rectorul Universității de Medicină și Farmacie ”Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca, specializată în Farmacologie, Toxicologie şi Farmacologie Clinică. Este conducător de doctorat, medic primar în specialităţile pediatrie şi farmacologie clinică.
Al XIX-lea Seminar Internațional de Medicină şi Teologie a avut tema: Provocări medicale, teologice, sociale și culturale, întâlnite în contextul marilor epidemii și a fost organizat de Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Vadului, Feleacului şi Clujului, Facultatea de Teologie Ortodoxă UBB Cluj-Napoca, Asociația Medicală Română, filiala Bistrița-Năsăud, Centrul de Bioetică UBB Cluj-Napoca și Societatea Română de Bioetică la inițiativa prof. univ. dr. Mircea Gelu Buta.
Lucrările vor fi publicate în volumul „Medicii și Biserica”.
Valoarea seminarului este dată de valoarea științifică a comunicărilor. Deci se poate face o treabă de calitate și online, fără cheltuieli pe chermeze, deplasări, cazări, opulență și festivism
Motto:
„Stiinta este infinită- responsabilitatea imensă”
(Charles Rist)
Pandemia de coronavirus a generat o criză prin excelenţă căreia omenirea trebuie să-i facă faţă. Ceea ce e dezarmant în evoluţia pandemiei de până astăzi e faptul că acest coronavirus a apărut brusc si a paralizat intreaga activitate economică, socială si umană. Fiind luati pe nepregătite oamenii politici s-au văzut măcinaţi de angoase, emiţând păreri diferite sau anunţând solutii doar pentru un pic de vizibilitate. Practic intreaga lume– si fiecare ţară în parte – a fost supusă unui regim poliţienesc/militar prin instituirea „stării de urgrntă” pentru a impune ordinea izolării la domiciliu în care ne-am baricadat cu toţii. Evident, se pune întrebarea e ce e de făcut, pentru că izolarea pe termen lung nu doar că e catastrofală pentru economie, învătământ, cultură si alte activităti bazate pe conexiuni interumane, ci izolarea este şi inumană în esenţa sa , dat fiind că omul e o fiinţă socială.
Solutia asteptată va veni fără îndoială de la stiinta medicală si aceasta trebuie sa aibă o componentă preventivă si anume VACCINUL ANTICOVID-19. Până atunci trebuie să ne vaccinăm cu răbdare.