Bugetul gestionat anul acesta de Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Bistrița-Năsăud este mai mare cu 5 milioane de euro față de 2021, a declarat directorul general Wilhem Szekely, însă, ca de obicei, se va dovedi insuficient întrucât puțini plătesc și foarte mulți consumă.
”Fondurile, oricât ar fi de multe nu ajung fiindcă nu poți anticipa câți oameni se îmbolnăvesc într-o lună sau într-un an de zile. Și atunci, fondul e de la un an la altul tot mai mare. Anul trecut, am gestionat și ne-am închis pe 105 milioane de euro și anul acesta este o proiecție a bugetului pe 110 milioane de euro. Atât de mulți bani se cheltuiesc pentru serviciile de sănătate în județul nostru. Cei 5 milioane de euro în plus sunt pentru a crește calitatea serviciilor și numărul serviciilor. Mai ales în zona paraclinic, în 10-15 zile maxim se termină fondurile pentru serviciile medicale în laboratoare de analize medicale și investigații de înaltă performanță, CT și RMN, așa încât fondurile sunt îndreptate cu preponderență către paraclinic. Apoi, a crescut cu 20% bugetul medicinei de familie de la 8,5 la 10 pe punct, deci aceasta este cauza pentru care crește bugetul nostru”, a spus Wilhem Szekely, director general CJAS.
Dintre cei 317.000 de locuitori ai județului Bistrița-Năsăud sunt asigurați la sănătate 254.000, iar dintre aceștia doar 30% sunt plătitori.
”Din păcate, nu se face nimic pentru ca această situație să se schimbe. Am văzut că un parlamentar care a venit cu ideea trăsnită să se desființeze contribuția la fondul de sănătate, deci cei 10% pe care îi plătim noi toți care realizăm venituri impozabile din salarii sau venituri asimilate salariilor. Respectivul vrea să nu mai plătim, dar nu știu de unde ar alimenta Fondul unic de asigurări de sănătate dacă asigurații nu ar contribui pentru din 1 ianuarie 2018, din cauza deciziei politice, contribuția la fondul de sănătate a rămas efectiv în sarcina asiguraților. Angajatorii nu mai contribuie la fondul mare de asigurări de sănătate, numai la fondul din care se suportă indemnizațiile de concediu medical, acel 2,25% care se plătește de fiecare unitate economică sau instituție publică. Și de acolo ce se colectează numai 22% a fost îndreptat anul trecut către bugetul național de asigurări de sănătate ca să fie plătite indemnizațiile de concediu medical. E un buget deficitar subvenționat de bugetul de stat”, a spus el.
În aceste condiții, doar 60% din bugetul CJAS Bistrița-Năsăud e alcătuit din banii adunați de la asigurații din județ, în timp ce 40% sunt primiți din bugetul național de asigurări de sănătate. Ei sunt folosiți atât pentru asigurați, cât și pentru cei care nu plătesc nimic
”Și neasigurații beneficiază de servicii medicale de urgență și pentru boli endemo-epidemice. Au dreptul să primească aceste servicii, consultații la medicul de familie și, dacă se confirmă la medicul de familie urgența și nu poate fi rezolvată acolo, este chemată ambulanța și este trimis la spital. În primele 3 zile primește servicii fără probleme, iar după 72 este evaluat de medicul curant și medicul șef de secție și, dacă e cazul, e menținut în continuare în spital până la vindecare sau când starea de sănătate se îmbunătățește”, a spus directorul CJAS Bistrița-Năsăud.
Următoarele categorii de persoane beneficiază de asigurare, fără plata contribuţiei, în condiţiile art. 154 din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare:
a) copiii până la vârsta de 18 ani, tinerii de la 18 ani până la vârsta de 26 de ani, dacă sunt elevi, inclusiv absolvenţii de liceu, până la începerea anului universitar, dar nu mai mult de 3 luni de la terminarea studiilor, ucenici sau studenţi, studenţii-doctoranzi care desfăşoară activităţi didactice, potrivit contractului de studii de doctorat, în limita a 4 – 6 ore convenţionale didactice pe săptămână, precum şi persoanele care urmează modulul instruirii individuale, pe baza cererii lor, pentru a deveni soldaţi sau gradaţi profesionişti;
b) tinerii cu vârsta de până la 26 de ani care provin din sistemul de protecţie a copilului;
c) soţul, soţia şi părinţii fără venituri proprii, aflaţi în întreţinerea unei persoane asigurate;
d) persoanele ale căror drepturi sunt stabilite prin Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, prin Legea nr. 51/1993 privind acordarea unor drepturi magistraţilor care au fost înlăturaţi din justiţie pentru considerente politice în perioada anilor 1945 – 1989, cu modificările ulterioare, prin Ordonanţa Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 189/2000, cu modificările şi completările ulterioare, prin Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prin Legea nr. 309/2002 privind recunoaşterea şi acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950 – 1961, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi persoanele prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 1 din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului – Lupeni – august 1977 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, pentru drepturile băneşti acordate de aceste legi;
e) persoanele cu handicap, pentru veniturile obţinute în baza Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
f) bolnavii cu afecţiuni incluse în programele naţionale de sănătate stabilite de Ministerul Sănătăţii, până la vindecarea respectivei afecţiuni;
g) femeile însărcinate şi lăuzele;
h) persoanele fizice care se află în concedii medicale pentru incapacitate temporară de muncă, acordate în urma unor accidente de muncă sau a unor boli profesionale, precum şi cele care se află în concedii medicale acordate potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
i) persoanele care se află în concediu de acomodare, potrivit Legii nr. 273/2004 privind procedura adopţiei, republicată, în concediu pentru creşterea copilului potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 132/2011, cu modificările şi completările ulterioare;
j) persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate sau se află în arest preventiv în unităţile penitenciare, precum şi persoanele care se află în executarea unei măsuri educative ori de siguranţă privative de libertate, respectiv persoanele care se află în perioada de amânare sau de întrerupere a executării pedepsei privative de libertate;
k) persoanele care beneficiază de indemnizaţie de şomaj sau, după caz, de alte drepturi de protecţie socială care se acordă din bugetul asigurărilor pentru şomaj, potrivit legii;
l) persoanele reţinute, arestate sau deţinute care se află în centrele de reţinere şi arestare preventivă, străinii aflaţi în centrele de cazare în vederea returnării ori expulzării, precum şi cei care sunt victime ale traficului de persoane, care se află în timpul procedurilor necesare stabilirii identităţii şi sunt cazaţi în centrele special amenajate potrivit legii;
m) persoanele fizice care beneficiază de ajutor social potrivit Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările şi completările ulterioare;
n) persoanele fizice care au calitatea de pensionari, pentru veniturile din pensii, precum şi pentru veniturile realizate din drepturi de proprietate intelectuală;
o) persoanele cetăţeni români, care sunt victime ale traficului de persoane, pentru o perioadă de cel mult 12 luni;
p) personalul monahal al cultelor recunoscute, aflat în evidenţa Secretariatului de Stat pentru Culte;
q) voluntarii care îşi desfăşoară activitatea în cadrul serviciilor de urgenţă voluntare, în baza contractului de voluntariat, pe perioada participării la intervenţii de urgenţă sau a pregătirii în vederea participării la acestea, conform prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 88/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 363/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
(1.1) Persoanele care au dobândit calitatea de asigurat în baza alin. (1) lit. c) şi q) nu pot avea la rândul lor coasiguraţi.
Nu contează cine plătește, ci doar cine beneficiază! Dacă te duci tu contribuabil și dorești să-ți faci un set de analize, odată la cine știe cât timp, ți se va spune că fondurile pentru luna respectivă sunt epuizate și că se impune a veni luna viitoare, când, ce să vezi, ți se spune la fel… De regulă, pentru a putea avea acces la niște servicii pentru care tu contribui lună de lună, trebuie să ai pe cineva la un astfel de laborator de analize, care să-ți dea pontul când să vii, dacă nu, asta e, ghinion, vorba incultului corupt de la Cotroceni. Doar că „ghinionul” ăstora e de bun-augur pentru ei și extrem de nociv pentru noi. Accesul la serviciile pentru care tu plătești este unul discreționar, aflat la cheremul celor care împart aceste fonduri. Păi, e lesne de înțeles: dacă muncești, nu poți sta ziilnic la ușa laboratorului de analize, dacă nu muncești, logic, ai tot timpul din lume, te poți prezenta zilnic, iar succesul e garantat. Credeți-mă, sunt dublu asigurat, ca urmare a handicapului pe care-l am și în calitate de angajat, plătitor de taxe, niciodată nu am beneficiat de servicii medicale în baza contribuției plătite, ci doar contracost. Nu-i pentru cine se pregătește și plătește, ci pentru cine se nimerește și perseverează în dorință! Asta este, avem țara pe care o merităm și serviciile pentru care luptăm!
Cine cotizeaza ani de zile, daca la un moment dat ajunge in situatia sa aiba nevoie de niste analize mai vaste si costisitoare, ajunge tot la privat, pe banii lui. La ce ne foloseste sa cotizam lunar, cu sume consistente din salariu, daca nu poti beneficia de propria ta contributie pt ca se da altora, care stau acasa!!!!!!
La aceste intrebari va poate raspunde (cel mai la obiect) d-l director general CJAS- BN Wilhem (sau Wilhelm) Szekely , dar nici dansul nu le stie pe toate. Si mai ales , oricat de competent si binevoitor ar fi , nu prea cred ca poate sa schimbe toate neajunsurile din sistemul asigurarilor de sanatate. Ca un fapt amuzant va spun ca in anul 2021 am avut o experienta de neuitat . Intr-o unitate medicala (foarte laudata si mult cunoscuta) mi s-a pierdut cardul de sanatate . Cadrul medical la care l-am dat a recunoscut ca l-a primit dar nu-l mai are …Prin „ciurul” sistemului medical a reusit sa se strecoare cumva , fara ca nimeni sa-i observe lipsa. Va dati seama ce gauri are „ciurul” sistemului medical? Trebuie sa marturisesc ca am fost singurul ingrijorat pentru asa zisa pierdere iar celor din sistemul medical li se parea un fapt banal. Conform protocolului existent a trebuit sa declar „obiectul” pierdut (din vina mea , sic!) altfel nu puteam sa obtin un alt card etc.etc. Mai este mult pana departe. Noi sa fim sanatosi , sa fie cald la vara si sa nu ajunga razboiul pe la noi. La buna vedere!
Potlogariile care duc la jefuirea fondurilor de la sanatate nu se pot face decat cu complicitatea cadrelor medicale,a farmaciilor si a functionarilor de stat corupti.Pana cand nu vor infunda puscariile cu pedepse de 10-15 ani,vreo cativa reprezentanti ai acestor bresle situatia va fi aceeasi.Avem procurori,judecatori cu super venituri si avantaje,structuri de urmarire si destructurare a grupurilor de infractori de asemenea bine platiti .Sumele ciordite de gulerele si halatele albe sunt de ordinul miliardelor in fiecare an .
Ati inteles paradigma, oricat de multi bani ar primi, sistemul medical poate cheltui mai mult de atat. Intotdeauna se gasesc metode de a sifona banii, de a inventa nevoi si cheltuieli. Ca idee, cum ar fi daca nu am mai contribui la sistem, si se descurca fiecare cum poate? Va spun eu: ca in America, mult mai bogati.
De ce trebuie sa laudam instituțiile statului care oricum sunt plătite sa își facă treabă,nu înțeleg?