Ce hotărâri şi rezoluţii au adoptat liberalii în Consiliul Naţional. Cum va funcţiona PNL în judeţ

Delegaţia bistriţeană a fost condusă de deputaţii Stelian Dolha şi Ioan Oltean, copreşedinţii organizaţiei judeţene.

Au fost validate criteriile în funcţie de care se vor organiza comitetele executive judeţene, cu ponderi diferite ale membrilor din partea vechiului PNL şi a fostului PDL. Vechiul PNL are majoritate în 26 de comitete executive judeţene, în timp ce fostul PDL deţine majoritatea în alte 23 de comitete executive judeţene, printre care şi Bistriţa-Năsăud (15 de la PDL, 10 de la PNL).

Termenul de înfiinţare a Comitetului Judeţean Executiv este 28 februarie, iar cel de înfiinţare a Comitetelor Executive Locale este 31 martie.

Conform hotărârii adoptate, organizaţia judeţeană va fi condusă de doi copreşedinţi. Ponderea membrilor din fiecare partid în Comitetul Judeţean Executiv: 80% rezultatul alegerilor europarlamentare, 20% numărul primarilor în funcţie după aplicarea OUG 55/2014.

Din CJEX fac parte ca membri de drept parlamentarii la nivelul judeţelor. Până în 28 februarie, pe lângă parlamentari, ”membrii CJEX vor fi desemnaţi de fiecare partid care a fuzionat, din cadrul Biroului Politic Judeţean, respectiv Biroului Permanent Judeţean, la propunerea preşedintelui organizaţiei judeţene şi supuşi aprobării în Biroul Politic Judeţean al fostului PNL şi în Colegiul Director judeţean al fostului PDL”. Comitetul executiv judeţean este organismul de conducere mai restrâns faţă de Birourile Permanente reunite ale vechiului PNL şi fostului PDL, fiind cel care ”organizează şi conduce întreaga activitate internă a partidului la nivel judeţean între două şedinţe consecutive ale BPJ”.

În cadrul Comitetului executiv judeţean şi local, secretarul general va fi secretarul general al partidului cu ponderea mai mare, iar secretarul general al partidului cu ponderea mai mică este secretar general adjunct.

De asemenea, CN a validat şi criteriile în funcţie de care se vor constitui conducerile organizaţiilor locale, care vor avea câte doi copreşedinţi. Ponderea în Comitetul Executiv pe municipiu: 65% rezultatul alegerilor europarlamentare, 35% numărul consilierilor locali în funcţie după aplicarea OUG 55/2014. În Comitetul Executiv în oraşe, ponderea diferă, dacă există primar sau nu: 50% sau 65 % rezultatul alegerilor europarlamentare, 30% bonus primar, 20% sau 35% numărul consilierilor locali în funcţie după aplicarea OUG 55/2014. Un articol din hotărâre precizează că în urma propunerii adoptate prin consens de către cei doi copreşedinţi şi validată de CJEX, organizaţiile locale pot fi conduse de un singur preşedinte.

AICI hotărârea privind funcţionarea noului PNL în teritoriu.

Consiliul Naţional a aprobat şi care sunt atribuţiile organismelor de conducere judeţene şi locale. Biroul Politic Judeţean este organismul permanent de conducere a activităţii partidului la nivel judeţean.

AICI hotărârea privind atribuţiile structurilor de conducere.

Totodată, Consiliul Naţional a adoptat două rezoluţii politice. Primul document, intitulat ”Noul PNL, noul Guvern, noua politică – pentru România lucrului bine făcut!” priveşte linia politică a liberalilor la nivelul Parlamentului, acţiunile de opoziţie şi pregătirea strategiei pentru conturarea unei majorităţi guvernamentale care să ducă la demiterea Cabinetului Ponta: ”Dorim să ne asumăm guvernarea pentru a duce până la capăt voinţa electoratului exprimată în 16 noiembrie 2014. Locul PSD şi al lui Victor Ponta nu este în Palatul Victoria. Partidul National Liberal îşi asumă răspunderea alcătuirii unei noi majorităţi pentru a respecta dorinţa cetăţenilor şi a da României un alt început. România lucrului bine făcut are nevoie de un instrument politic constând într-o nouă majoritate şi un nou guvern. Este necesar un parteneriat real între presedinte şi guvern având acelaşi scop – realizarea României lucrului bine făcut, a unui stat partener al cetăţenilor şi unei economii creative pentru dezvoltare. Partidul Naţional Liberal îşi propune debirocratizarea şi apropierea administraţiei de cetăţean, reasezarea raporturilor între stat şi cetăţean, instaurarea respectului deplin al statului faţă de cetăţean”.

O altă rezoluţie – ”Bugetul României pe 2015: zero dezvoltare” – priveşte situaţia din teritoriu, repartizarea pe criterii politice a fondurilor de către Guvern şi refuzul organizării de alegeri parţiale, în condiţiile în care PNL s-ar afla într-un potenţial avantaj electoral: ”Stânga încearcă să ne convingă că indiferent de eficienţa noastră administrativă sau de performanţele noastre, bugetele primăriilor şi ale Consiliilor Judeţene trebuie să fie aceleaşi. Este foarte adevărat: ne naştem egali, dar nu rămânem egali. Capitolul bugetar pe anul 2015 destinat administraţiei publice locale a fost construit după următorul principiu: dacă în 2014 ţi-ai făcut cadastrul localităţii, dacă ai avut un grad excelent de colectare a taxelor şi impozitelor locale, dacă ai atras investitori în localitate şi astfel ai creat zeci sau sute de locuri de muncă; dacă la tine în localitate companiile şi angajaţii simt un sprijin şi se dezvoltă, alocările de la Guvernul României pe 2015 sunt zero. Aşa, ca să te înveţi minte! Socialiştii români au construit un buget prin care pedepsesc aspru administraţiile publice eficiente şi tratează cu bunăvoinţă şi premii în bani de la bugetul de stat pe cele care încă n-au reuşit să devină eficiente si performante. Alocările bugetare zero pentru marile comune ale României, pentru unele oraşe, sunt de fapt o sentinţă pentru un an de zile de stagnare. Lipsa alocărilor bugetare din acest an este de fapt o pedeapsă de un an de zile cu executare. Sentinţa guvernului PSD înseamnă de fapt zero dezvoltare timp de un an de zile a unora dintre cele mai eficiente localităţi din România. Primarii localităţilor noastre oricum nu se vor lăsa uniformizaţi de alocările zero ale guvernului PSD”.