Pachetul 3 de reforme al Guvernului va fi unul complex și nu poate fi trecut decât printr-o asumare de răspundere în Parlament, așa cum au fost și precedentele două pachete, a anunțat premierul Ilie Bolojan.
Acest pachet ar putea fi asumat în perioada următoare, în măsura în care coaliţia de guvernare va cădea de acord și va ajunge la o concluzie săptămâna viitoare.
Măsurile din pachetul 3 vor viza:
- reducerea posturilor din instituțiile centrale
- reducerea aparatului în serviciile deconcentrate
- comasări de instituții
- interdicția cumulului pensiei cu salariul
- clarificări în privința vârstei de pensionare
- eliminarea posibilității de pensionare anticipată
- reducerea perioadei de șomaj
- dreptul autorităţilor publice de a autoriza și taxa jocurile de noroc în fiecare localitate
- susținerea unor proiecte de dezvoltare economică
Doar anticipatele ne mai scapă de măscărici ăștia care simulează munca …
Liber la păcănele!!!! Va doare în cur de cetățenii acestei țări.
Măsurile incluse în pachetul 3 nu pot fi numite reforme. Pentru asta ar trebui pornit de la Programul de guvernare al cabinetului Bolojan pentru perioada 2025-2028, care a fost structurat în următoarele capitole:
1. Ajustări de taxe;
2. Creșterea veniturilor la bugetul de stat și combaterea evaziunii fiscale;
3. Analiza și prioritizarea proiectelor de investiții;
4. Reforma administrației locale;
5. Modificarea legislației generale care să permită reforme;
6. Restructurarea companiilor de stat;
7. Reforma autorităților autofinanțate;
8. Reforma administrației publice centrale;
9. Mai mulți angajați în economie;
10.Resurse naturale valorificate mai bine;
11.Reforma pensiilor speciale.
Cel puțin două dintre capitolele programului de guvernare se referă la “Reforma administrației locale” și respectiv “Reforma administrației publice centrale”.
Este vorba de simplificarea mecanismului administrativ care să conducă la reducerea cheltuielilor de funcţionare a statului, prin reforme structurale profunde precum:
-Reducerea numărului de ministere la 12-14, la fel cum este in Franţa şi Germania;
-Desfiinţarea agenţiilor şi instituţiilor care nu sunt neapărat necesare, atribuţiile lor putând fi preluate de alte instituţii, simultan cu o descentralizare reală;
-În administraţia locală, păstrarea acelor primării care servesc între 5.000 şi 8.000 de cetăţeni, prin comasarea celorlalte;
-Reducerea numărului de judeţe la 8, echivalente cu regiunile de dezvoltare;
– Înlocuirea instituţiilor care servesc acum cetăţenii prin numerosi funcţionari, cu aplicaţii informatice care funcţionează nonstop, online.
Dintre toate cea mai importanta cale de reducere a risipei este reforma administrativ-teritorială care este una învechită și care costă mult prea mult, trebuie subliniat faptul că în prezent diferențele economice dintre județe sunt imense, iar birocrația omoară multe proiecte în fașă, desi aparatul administrativ este supradimensionat, fără să facă nimic. De aceea, trebuie recurs la o restructurare a acestor unități administrativ- teritoriale pentru ca structurile respective să fie compatibile cu cele europene, să devină funcționale si eficiente economic, deoarece in prezent cele mai multe dintre judete sunt adevărate feude pentru baronii locali. Trebuie in sfârsit să fie realizată regionalizarea, dar nu formal asa cum o avem acum, cu ADR-uri (Agentii de Dezvoltere Regională) ca organizații nonguvernamentale, ci cu regiuni administrative funcționale, cu forță juridică, adică să poți merge direct la Bruxelles să depui proiecte pe bani europeni fără să mai fi nevoit să treci prin București. Prin regionalizare s-ar desfiinţa foarte multe structuri inutile populate cu tot felul de nepotisme. Un alt avantaj este decimentarea reţelelor clientelare construite in timp de peste 50 de ani. Dacă s-ar sparge astfel de strcturi, s-ar crea şansa ca România să renască administrativ ca ţară.
Uniunea europeana nu recunoaste caracterul de regiune decât dacă ai minimum 800.000 de locuitori, iar in România nici un judet nu indeplineste acest criteriu. Dacă nu ai 800.000 de locuitori nu esti considerat regiune si deci nu poti sa depui direct proiecte pentru accesarea de fonduri europene, nefiind eligibil. Din această cauză România pierde multi bani europeni fiindcă totul depinde de guvernul de la Bucuresti unde lucrurile se miscă foarte greu.
Există două căi de a face regionalizarea. Prima este prin revizuirea constitutiei si introducerea categoriei administrative de „regiune” in legea fundamentală. A doua cale este mai simplă si se poate face fără modificarea constitutiei , printr-o lege organică in care să fie prevăzută comasarea mai multor judete in structuri administative mai mari. Aceasta se poate face mai simplu prin reducerea numărului de judete si păstrarea denumirii de „judet” prevăzută in actuala constitutie. Este modelul Poloniei care a făcut regionalizarea in 1999 prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare cu judetele de la noi) in 16 mari voievodate pentru a corespunde cerintelor Uniunii Europene.
În plus la noi dintre cele 3.228 de orase si comune sau UAT -uri (unităti administrativ-teritoriale), cel puţin 1.000 nu-şi pot asigura din venituri proprii, cheltuielile de funcţionare şi a oferi servicii minimale pentru viaţa cetăţenilor: salarii, iluminat public, gospodărire. Toate stau cu mâna intinsă si se bazează pe transferuri de la bugetul central sau de la bugetul judeţean. În România sunt 2862 de comune din care 2.390 au sub 5.000 de locuitori, 891 n-au nici măcar 2.000 de oameni. Avem 216 orașe din care 117 au sub zece mii de cetățeni. Au însă aparate birocratice stufoase care le conduc, în mai toate cazurile cu ajutor de la stat.
Insuşi Ilie Bolojan, pe vremea când era președinte al CJ Bihor venea cu urmatoarea solutie: „Primăriile care sunt gestionate prost ar trebui să fie lăsate să intre insolvență. Ori am avut de fiecare dată în acești ani ai guvernului în care primăriile care au acumulat arierate, au gestionat catastrofal activitatea au primit bani direct prin hotărâre de guvern la propunerea Ministerului de Finanțe pentru a li se șterge aceste datorii. Ori practic mesajul care este? Orice faceți cineva vă salvează”.
De aceea, premierul Ilie Bolojan ar face mai bine să-si asume răspunderea pe o reformă administrativ-teritorială care să ducă la reducerea risipei banului public in domeniul bugetar.