Reforma administrativă promisă de Guvernul Bolojan care ar viza reducerea numărului de posturi din aparatul bugetar, s-a ciocnit de divergențele din coaliție, PSD, USR și PNL având viziuni diferite în privința procentelor exacte de reducere și a momentului aplicării.
Mai mult, USR revendică 20% dintre posturi în administrația centrală și locală, inclusiv posturi de subprefecți. Întrebat dacă vor apărea schimbări și în Instituția Prefectului care are doi subprefecți, unul de la UDMR și altul de la PNL, prefectul Teofil Cioarbă a răspuns: ”În momentul de față, la nivelul Ministerului Afacerilor Interne nu a fost transmisă nicio informare în teritoriu cu privire la modificări care vor fi făcute. Dacă vor apărea modificări în structura Instituției Prefectului, o să vă comunicăm de îndată”.
Nici în ce privește comsarea sau reorganizarea unor instituții la nivel județ nu există date noi, a mai menționat el.
”În momentul de față se fac analize la nivelul Guvernului, iar când vor fi finalizate sunt convins că vom fi informați pentru a pune în aplicare deciziile la nivelul județului Bistrița-Năsăud”, a spus Teofil Cioarbă.
În județul Bistrița-Năsăud sunt 71 de instituții publice descentralizate.
Guvernările anterioare au adus România la cel mai mare deficit bugetar, desi au existat avertizări că lucrurile merg într-o directie gresită:
(Vezi: https://romania.europalibera.org/a/exclusiv-deficit-cu-premeditare-documentele-strict-confidentiale-prin-care-ciolacu-iohannis-ciuca-au-fost-informati-despre-gaura-bugetara/33464111.htm) .
Din păcate, nici guvernul Bolojan nu a venit cu un semnal clar de diminuare a cheltuielilor de functionare a statului prin reducerea numărului de ministere. Dimpotrivă, pentru diminuarea deficitului bugetar guvernul a introdus noi poveri pe spinarea populației printr-un un pachet de măsuri fiscale bazat pe cresterea de taxe si impozite , începând din 1 august, 2025 ce se reflectă în cresterea de preturi si care au mai degrabă un efect inflationist cu consecinţe în scăderea nivelului de trai. Nici cel de-al doilea pachet de măsuri compus din 4 pachetele mai mici nu rezolvă reducerea deficitului bugetar excesiv și nu contribuie substanţial la stabilizarea datoriei publice, iar soluția propusă cu reducerea numărului de posturi din administraţia publică locală, reprezintă mai degrabă o cârpeală .
Nimic despre reforme structurale profunde menite să ducă reducerea cheltuielior din sectorul bugetar. Una dintre aceste reforme este reorganizarea administrativă şi descentralizarea, despre care premierul Bolojan spune că aceasta nu poate fi făcută decât din 2028. Numai că pentru a putea fi aplicată din 2028 reforma administrativ-teritorială trebuie pregărită de pe acum. In acest sens există depus la parlament un proiect de reorganizare administrativ-teritorială a României pe structura regiunilor de dezvoltare:
(Vezi: https://cdn.g4media.ro/wp-content/uploads/2024/10/Proiect-USR-Reorganizarea-teritoriala.pdf)
Prin adoptarea acestui proiect de lege prin asumarea raspunderii în parlament s-ar crea cadrul legal necesar pentru reducerea numărului de prefecturi precum si al direcțiilor deconentrate ale ministerelor în teritoriu. Incă din anul 1998 în România au fost constituite regiunile de dezvoltare care corespund cu diviziunile de nivel NUTS-II din UE. Era o condiție pentru ca România să adere la Uniunea Europeană. Asa au apărut cele 8 Agenții de Dezvoltare Regionlă, dar fără personalitate juridică.
Reforma administrativ-teritorială este o necesitate si aceasta se poate face printr-o procedură mai simplă fără modificarea constitutiei , printr-o lege organică in care să fie prevăzută comasarea mai multor judete in structuri administative mai mari. Această comasare contribuie la reducerea numărului de judete si păstrarea denumirii de „judet” prevăzută in actuala constitutie. Este modelul Poloniei care a făcut regionalizarea in 1999 prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare cu judetele de la noi) in 16 mari voievodate pentru a corespunde cerintelor Uniunii Europene.
In România sunt 3.228 de unități administrativ-teritoriale (UAT), constând din 2.862 de comune, 216 orașe, 102 municipii, 41 de consilii județene și Primăria Capitalei cu cele șase primării de sector, dintre care doar o pătrime din acestea pot susține cheltuielile cu salariile exclusiv din venituri proprii, fără a lua în considerare si cheltuielile de funcționare.
Asadar, prin reducerea numărului de judete s-ar reduce automat si numărul de prefecturi si institutii deconcentrate care in prezent sunt răspândite în cele 40 de judete si în municipiul București, la numai 8 prefecturi cu prefecții numiți de Guvern și care sunt responsabili pentru conducerea serviciilor publice descentralizate ale ministerelor și altor organe ale administrației publice centrale din numai 8 unități administrativ-teritoriale (județe).
De aceea, reorganizarea administrativă şi descentralizarea trebuie pregărită si făcută etapizat de pe acum astfel încât să poată fi definitivată la alegerile din 2028.
Este si opinia consilierului prezidenţial pentru politici economice şi sociale Radu Burnete, care a declarat recent că România nu mai are nevoie de atât de multe județe și comune, susținând că structura administrativă actuală este depășită:
(Vezi: https://www.capital.ro/reorganizarea-administrativa-a-romaniei-tara-nu-are-nevoie-de-atatea-judete-si-localitati-este-o-iluzie.html)
Deficitul bugetar trebuie redus în fiecare an, în următorii cinci ani.
Orice amânare a unor decizii care ar putea diminua deficitul se va traduce mai târziu prin creșteri de taxe sau reduceri de personal în alte domenii.
Exemple:
• Dacă păstrăm plafonarea prețurilor la alimente, compensarea se va face prin alte măsuri, cum ar fi introducerea impozitării progresive.
• Dacă nu facem reforma administrativ-teritorială, atunci soluția va fi înghețarea salariilor pe o perioadă de cinci ani.
• Dacă nu mărim vârsta de pensionare, atunci vom fi nevoiți să majorăm impozitele locale.
Așadar, nu vă bucurați prea repede: dacă statul nu vă ia banii din buzunarul stâng, vi-i va lua din buzunarul drept. 😀
Gresit.Daca taiem ceva pentru a pune altceva in loc,atunci ne bagam in seama fara a rezolva deficitul bugetar.Problema se va rezolva cand renuntam la tot ce e inutil si nu a dat rezultatele asteptate,fara a veni cu alte cheltuieli in schimb.Oare are cineva puterea sau curajul?
Reforma nu o poti face cu ciuma rosie care suge cat mai poate din corpul muribund al tarii.Veniturile uriase ale bugetarilor si pensionarilor nu sunt sustenabile intr o tara saracita de mafiotii ciumei!!Adevarata reforma se va face cand intram in incapacitate de plata si efectiv nu mai avem alternative!!
👍🏻
Bineînțeles!
Reforma o vom face cu ciuma aurie !
@ovidiu. Dacă ești cine cred trăiai destul de bine pe vremea răposatului când ciuma era mai roșie că acum. Așa că ciocul mic.👹
În Bistrița-Năsăud sunt 58 de primării pentru 235 de sate și… 71 de instituții publice descentralizate! Dar Guvernul Bolojan vede ‘adevărata’ problemă doar la primării. Tăiem iarba din fața casei, dar lăsăm jungla din spate neatinsă.
Nu se va întâmpla nimic… praf în ochi pentru polulație!!!
https://romania.europalibera.org/a/exceptii-cumul-pensie-salariu/32482226.html
Tot voi sunteți mai mergeți și munciți în privat ,aveți căruța plină.Chiar la vremuri noi TOT voi.Nu mai vreau să vă văd.Sunteti toți minjiti.