Ziua Holocaustului, comemorată la Monumentul Deportaţilor în prezenţa oficialităţilor (FOTO)

La eveniment au mai fost prezenți subprefectul Ovidiu Frenț, viceprimarul George Avram, consilierul local Alexandru Toniuc, președintele Camerei de Comerț și Industrie-Bistrița-Năsăud, Vasile Bar, directorul Centrului Județean pentru Cultură, Gavril Țărmure, directorul APM BN, Sever Roman. După discursuri, oficialitățile au depus coroane de flori la Monumentul Deportaților de pe str. General Grigore Bălan.

Fredi Deac: ”Puțină lume știe de Ziua Holocaustului, printre tineri e chiar subiect tabu. Tinerii nu știu ce este un progrom, masacru, Holocaust, exterminare. Au auzit de Auschwitz, dar nu pot să-l definească. În 9 octombrie 1941 a început exterminarea evreilor în lagărele din Transnistria. Holocaustul nu reprezintă doar problema evreilor, ci a tuturor românilor. Epurarea etnică a afectat atât evreii și țiganii, cât și populația românească. Holocaustul a lăsat urme adânci în conștiința noastră”.

Ioan Țintean: ”Am vizitat lagărele de la Auschwitz și am înțeles foarte bine ce a însemnat masacrul, mai ceva ca la animale. Parcă nu găsim cuvintele potrivite când ne referim la aceste atrocități. La Bistrița, evreii au fost încartiruiți în lagăr pe Dealul Dumitrei, singura lor vină fiind că sunt evrei. Au fost lucruri peste puterea noastră de închipuire. Avem datoria morală ca pentru urmași să aducem aminte că nici Bistrița n-a fost ocolită de aceste momente tragice. Pe lângă vina pe care o poartă naziștii, consider că vina aparține întregii lumi, care n-a intervenit prompt. Reprezentanții poporului evreu au trecut cu putere peste aceste momente și au iertat, ca nație, pe cei care i-au supus la aceste chinuri. Tot respectul pentru ceea ce poporul evreu a făcut alături de noi, felicitări pentru ceea ce realizează. Să fie pace, liniște și să conviețuim cât se poate de bine împreună”.

Ovidiu Crețu: ”Și aici la noi s-au întâmplat lucruri pe care logica firească refuză să le catalogheze. Faptul că s-a declanșat un progrom împotriva evreilor, o minte sănătoasă refuză să accepte așa ceva. Mulți din cei vinovați au reușit să corupă mințile tinere, spunându-le că nu a fost așa ceva. În plan local, lumea spunea că doar nemții au făcut, la noi a fost bine. Știm cine sunt vinovații: primarul de atunci, șeful Poliției de atunci, șeful acelui lagăr din Dealul Târgului. Nu numai ei au fost vinovați. Unii oameni i-au ascuns pe evrei și și-au riscat viața, dar au fost și unii care au pârât autorităților. Trebuie să spunem lucrurilor pe nume, numai așa ne vom putea privi în ochi. Comunitatea evreilor din Bistrița este redusă la câteva persoane. Avem datoria să păstrăm ceea ce au realizat evreii din Bistrița, nu numai din punct de vedere material – Sinagoga, case – dar și acel spirit gospodăresc, organizatoric, flexibilitatea comercială, care s-au imprimat în societatea bistrițeană. Sinagoga este un punct prin care memoria evreilor bistrițeni se transmite la fiecare cetățean amator de cultură. Deraieri ca acelea nu trebuie să mai existe niciodată. Aduc un pios omagiu tuturor victimelor Holocaustului”.

Ovidiu Frenț: ”Atunci când un sistem, când democrația nu funcționează, se pot întâmpla astfel de lucruri. S-a ajuns la cele mai odioase crime împotriva unei categorii largi de oameni. E greu de crezut pentru generația tânără că oameni au putut ordona astfel de programe de ucidere în masă, soluția finală pusă în aplicare de Adolf Hitler fiind cea mai neagră pată din istoria umanității. Este datoria tuturor să apărăm democrația, ca în 1989, cu orice preț, pentru ca astfel de lucruri să nu se mai întâmple niciodată. Să nu uităm ce s-a întâmplat și la Bistrița, unde mulți cetățeni au fost alături de evrei, i-au ajutat să scape, să îi ascundă sau să îi hrănească”.

Dorin Popescu: ”Ne aducem aminte de astfel de momente doar la comemorări, din păcate. Suntem marcați de cărțile citite, de filmele văzute, vizavi de Holocaust. Atrocitățile de atunci par acum greu de înțeles, dar trebui să conștientizăm că a fost posibil să se întâmple așa ceva greu de închipuit. Să fim atenți, pentru că există întotdeauna o premisă a răului care trebuie oprită din față. Puțini sunt evreii rămași în Bistrița. Acest popor a știut să se regenereze, să treacă peste toate nenorocirile și stă cu fruntea sus în lume”.

Ziua Naţională de Comemorare a Holocaustului se celebrează de obicei în data de 9 octombrie, ocazie cu care au loc diverse ceremonii în toată ţara pentru a comemora evreii care au murit în Holocaust.

Acum 70 de ani

Din Bistriţa-Năsăud, aproape 6.000 de evrei au fost luaţi din casele lor în iunie 1944 şi deportaţi în Germania. Din cauza condiţiilor grele, 300 de evrei au murit înainte de a fi deportaţi şi au fost înmormântaţi în incinta lagărului, într-o groapă comună. Dintre cei care au fost transportaţi cu trenurile în Germania, doar 700 au reuşit să se mai întoarcă acasă. Niciun supraviețuitor al lagărelor de concentrare nu mai este în viață.

Evreii din Bistriţa au fost duşi iniţial într-un lagăr la patru kilometri de oraş, pe teritoriul actualei Staţiuni de Cercetare şi Producţie Pomicolă Bistriţa, unde se spunea că va fi pregătit terenul pentru o crescătorie de porci. Aproape 2.500 de locuitori ai ghetoului proveneau chiar din Bistriţa. Ceilalţi au fost aduşi din comunităţile din districtele Bistriţa de Jos şi Bistriţa de Sus, Năsăud şi Rodna.

Ghetoizarea evreilor din oraş s-a făcut sub comanda primarului Norbert Kuales şi a şefului poliţiei, Miklós Debreczeni. În alte comunităţi ale judeţului, operaţiunea a fost condusă de László Smolenszki, adjunctul de prefect, şi locotenent-colonelul de jandarmi Ernö Pasztai. Toţi patru participaseră, împreună cu László Endre, la conferinţa din 28 aprilie de la Târgu Mureş. Ghetoul, constând dintr-un număr de barăci şi adăposturi pentru porci, era inadecvat din toate punctele de vedere. Resursele de apă şi hrană au fost, în mare parte, foarte sărace, din cauza comportamentului inacceptabil al lui Heinrich Smolka, cel însărcinat cu asigurarea lor. Printre cei care au cooperat cu Smolka la persecutarea evreilor s-a aflat Gusztáv Órendi, un agent al Gestapo din Bistriţa. Autorităţile poliţieneşti locale au asigurat paza ghetoului cu 25 de jandarmi din Dumitra, trimişi la Bistriţa de colonelul Paksy-Kiss. După 10 mai 1944, prefect al judeţului a fost Kálmán Borbély. Deportarea celor 5.981 de evrei din Bistriţa a avut loc la 2 şi 6 iunie 1944.

AICI MAI MULTE IMAGINI!