Cea mai mare comună de pe Valea Ilișua propusă, din greșeală, spre desființare de către Guvernul României! ”Conform unui proiect al Guvernului României aflat în consultare publică comuna Căianu Mic, județul Bistrița-Năsăud, este propusă spre desființare în următorii 10 ani datorită unor scăderi de peste 30% a populației stabile. Aceste cifre au rezultat dintr-o eroare de interpretare a datelor statistice de către reprezentanții Guvernului”, precizează Primăria Căianu Mic:
”Comuna Căianu Mic a fost înființată prin Legea nr. 2/1968 prin care i s-au arondat șase sate aparținătoare, respectiv Căianu Mic; Căianu Mare; Ciceu-Poieni; Dobric; Dobricel și Dumbrăviţa. În anul 2004 a avut loc un referendum local aprobat prin legea nr. 139/2004 prin care cetățenii satelor Dobricel și Dumbrăvița au votat dezlipirea din punct de vedere administrativ de comuna Căianu Mic. Prin pierderea celor două sate comuna Căianu Mic a suferit o scadere a populației de aproape 30% într-un interval foarte scurt de timp (de la 5638 de locuitori în anul 2003 la 4117 în anul 2004). Prin prisma acestor informații se înțelege că nu este vorba despre o depopulare în sens clasic, scăderea este rezultatul dezlipirii celor două sate în urma referendumului din 2004. Reprezentanții primăriei au analizat datele statistice și au refăcut calculele pe baza datelor reale astfel încât scăderea populației a fost de doar 3%, una dintre cele mai mici rate de depopulare din județ. Conform ultimului recensământ general al populației din anul 2011 comuna Căianu Mic are un număr de 4.015 locuitori în cele patru sate aparținătoare – Căianu Mic, Dobric, Ciceu-Poieni și Căianu Mare.
În prezent comuna Căianu Mic are parte de o dezvoltare spectaculoasă, în ultimii patru ani fiind investiți peste 6 milioane de euro în infrastructura de bază (drumuri, cămine culturale, regularizare pâraie, aducțiune de apă) și infrastructura școlară. Datele statistice arată o comună în plină dezvoltare, cu mult potențial din punct de vedere economic și agricol. Liceul Tehnologic ”Ion Căian Românul” din localitatea Căianu Mic și Școala Gimnazială din Dobric au în prezent un număr de 583 de elevi. Din punct de vedere economic la data de 31.12.2015 la Registrul Comertului erau înregistrați un număr de 173 operatori economici locali. Principalele activități economice, care au adus și un renume deosebit comunei sunt boștinăritul (activitate de prelucrare a fagurilor) și manufacturarea produselor din piele. Suprafața de 5.827 de hectare este prielnică pentru cultivarea plantelor iar în prezent în registrul agricol figurează 452 de fermieri”.
Primarul comunei Căianu Mic, Paul Știr, a declarat: ”Împreună cu aparatul de specialitate al primarului am analizat datele statistice pe care le avem la îndemână și dorim să evidențiem printr-un memoriu justificativ eroarea care s-a produs. Proiectul Guvernului se află în dezbatere publică și cu sprijin din partea Instituției Prefectului județului Bistrița-Năsăud vom înainta aceste informații către Guvern pentru corectarea erorii și scoaterea comunei Căianu Mic de pe lista unităților administrativ teritoriale care prezintă risc de desființare ca urmare a depopulării. Comuna Căianu Mic este cea mai mare comună din zonă și se conturează spre a deveni un centru zonal de interes din punct de vedere economic, social și cultural”.
Guvernul va modifica, după 25 de ani, clasificarea orașelor și municipiilor
Bistrița va fi pol județean principal. Năsăud, Beclean și Sîngeorz-Băi vor intra în categoria centre urbane cu rol zonal.
Comune poli rurali – comune cu rol de „loc central” la nivelul județelor ce pot prelua servicii cu rol
teritorial, în domeniul sănătății, educației, culturii, serviciilor sociale, comerțului și altor servicii pentru
populație; populație – minim 2000 locuitori și minim 10000 în aria funcțională potențială: Maieru, Lechința, Prundu Bârgăului, Teaca.
Localitățile urbane vor fi reclasificate în: municipiu capitală, de importanță națională; municipii poli regionali principali (sedii de instituții de interes național, centre universitare recunoscute, având o populație peste 250.000 și peste 400.000 locuitori în aria funcțională); municipii poli regionali secundari (reședințe de județ, cu importanță regională, sedii de instituții de interes județean și suprajudețean, centre culturale și/sau universitare importante, cu o populație de peste 100.000 locuitori și peste 300.000 în aria funcțională); municipii poli județeni principali (reședințe de județ, sedii ale administrațiilor județene, cu o populație de peste 40.000 locuitori și peste 200.000 în aria funcțională); municipii și orașe poli județeni secundari (unitățile administrativ teritoriale, urbane, cu rol de echilibru la nivelul județelor, având populație peste 20.000 și peste 50.000 în aria funcțională); municipii și orașe centre urbane cu rol zonal (unitățile administrativ teritoriale, urbane, cu rol de servire teritorial la nivel sub-județean, de anvergură mai mică decât polii județeni secundari, având o populație peste 5000 locuitori și peste 20.000 în aria funcțională); municipii și orașe centre urbane cu funcții specializate (unitățile administrativ-teritoriale, urbane, caracterizate printr-un specific economic turistic, de transport, industrial, energetic, rezidențial etc., iar mărimea populației nu este determinantă).
La rândul lor, localitățile rurale vor fi comune poli rurali (comune cu funcție de loc central, având o populație de minimum 2.000 locuitori, poziție geografică favorabilă și potențial de dezvoltare socio-economică) și alte comune. Satele componente sau aparținătoare își păstrează caracterul rural și aparțin rețelei de localități rurale.Va fi introdusă și noțiunea de oraș cu caracteristici rurale, care îndeplinește cel puțin 3 dintre 4 indicatori: scăderea numărului de locuitori în intervalul 1990-2012; peste 30% din populație ocupată în sectorul primar (la ultimul recensământ); peste 40% din populația totală localizată în sate aparținătoare și localități componente, altele decât localitatea reședință de unitate administrativ-teritorială; peste 50% din străzi nemodernizate.
Noile clasificări vor putea fi utilizate pentru direcționarea anumitor tipuri de investiții spre localități / arii cu probleme de dezvoltare.
eu cred ca astia de la centru nu au ce lucra!!!!
sau daca lucreaza iau decizii ….gresite!!!!
Ori cum am da-o la întors, dar populaţia comunei Runcul Salvei e mai mică decît cea din Coşbuc, Târlişiua etc., dar nu este trecută nicăieri. Oare de ce? Din cauză cu un membru al guvernului este din Runc? Cam prea mult subiectivism, nu? Sunt şi alte comune cu populaţia mult mai puţină ca cele amintite. Exemple îmi vin aşa la repezeală: Dumitriţa, Budacul de Sus, Poiana Ilvei, Negrileşti, etc. Se mai găsesc încă!
Ăsta e primul pas legislativ concret de REGIONALIZARE administrativă a țării, (la momentul actual procedură anticonstituțională), regionalizare care are scop destrămarea teritorială a țării și distrugerea integrității și independeței României. Culmea ironiei este că asta se întâmplă în pragul aniversării a 100 de ani de la Marea Unire, ca valoare simbolică cel mai important moment al nostru ca Români, chiar mai importantă decât Independeța pentru că UNIȚI vom putea câștiga orice, DEZBINAȚI vom pierde totul…
Poi pana ieri urlam ca vrem Ardealul sa se guverneze singur, ca e mult mai bine asa, sa nu ne mai fure „miticii”.
Eu zic sa ne uitam un pic la Norvegia, Slovenia, Muntenegru si alte tari cu maxim 5 milioane de locuitori, sa vedem cum se descurca.
Foarte bine! Așa trebuie procedat și cu celelalte comune care nu-și au rostul. Să facă comunele de peste 10.000 de locuitori cu un primar și doi viceprimari,nu să țină câte 20 de trântori în fiecare primărie de pe câmpie.
Bravo,Alin!Excelent punct de vedere.