Constatăm, dar nu acționăm în niciun fel. Containerele semiîngropate sunt ”catastrofale”

Actualele containere semiîngropate din Bistrița sunt ”catastrofale” a spus primarul Ovidiu Crețu la dezbaterea publică a bugetului pe anul în curs, ocazie cu care a anunțat că, după trecerea celor cinci ani de la inaugurarea proiectului de management integrat al deșeurilor, municipiul va trebui să găsească alt sistem de gestionare a gunoiului.

Președintele Partidului Verde Bistrița-Năsăud, Cristian Țetcu, a fost cel care a cerut Primăriei Bistrița, să amenajeze zone de compostare a deșeurilor biodegradabile aferente asociațiilor de proprietari, dar și în localitățile componente, în vederea reducerii costurilor de gestionare a deșeurilor menajere de la populație și a producerii de compost care ulterior să fie folosit pe spațiile verzi ale municipiului.

”Spațiile verzi arată lamentabil mai ales în perioada de vară din cauza solulului de o calitate foarte proastă în interiorul municipiului și a structurii ecologice deteriorate. Recomandăm, în acest caz, sistemul aplicat de orașul înfrățit Besançon”, a spus Țetcu.

De exemplu, sistemul integrat de gestionare a deșeurilor implementat în județul Sibiu presupune compostarea individuală în mediul rural. În urma procesului de compostare individuală se produce compostul, un îngrășământ natural rezultat din descompunerea resturilor organice.

Țetcu a mai menționat că un oraș smart trebuie să includă și producerea de energie verde și să ia în calcul eficiența energetică: ”Propunem ca, odată cu demarararea proiectului național de subvenționare a instalațiilor fotovoltaice pentru persoanele fizice, așa numiții prosumatori, să demarați investiții, cel puțin în cazul blocurilor anvelopate, în sisteme de producere a energiei electrice, câmpuri de panouri fotovoltaice care să susțină efortul energetic al orașului în speță iluminatul stradal în imediata vecinătate sau a instituțiilor publice acolo unde se poate”.

Primarul Ovidiu Crețu a răspuns: ”Noi suntem la ora actuală într-un proiect finanțat european. Trebuie să respectăm proiectul respectiv. În momentul în care vor trece cei cinci ani, atunci lucrurile vor fi altele, iar municipiul Bistrița va putea să gândească propria strategie pentru deșeuri în municipiu, să înlocuiască aceste containere semiîngropate care sunt catastrofale cu un alt sistem care să rezolve problema în mod corespunzător”.

În ce privește problema producerii energiei electrice pe blocurile reabilitate, Ovidiu Crețu a precizat: ”Ghidul solicitantului prevede niște lucruri clare. Acolo unde am putut face mai mult, am făcut mai mult, dar nu găsim finanțare pentru reabilitarea clădirilor istorice, de exemplu”.

Obligată de lege să introducă sistemul ”Plătește pentru cât arunci”, Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Deșeuri Bistrița-Năsăud a comandat pe SEAP o analiză tehnico-economică care sa fundamenteze metoda optimă de aplicare a instrumentului economic „Platește pentru cât arunci”, prin simularea celor 4 versiuni prevăzute de O.U.G.74/2018 , raportat la specificul ADI Deșeuri BN/SMID BN.

Prin această analiză pentru care ADI este dispusă să plătească 27.000 de lei, se vor determina tarifele/taxele pentru utilizatorii casnici și non-casnici; mecanismul de aplicare fiscalp. Autoritatea Contractantă optează pentru achiziționarea serviciului cu tarifare lunară, la nivelul de 9000 lei+TVA/lună, pentru o perioadă de 3 luni.

La Bistrița, sistemul de management integrat al deșeurilor funcționează din februarie 2014, firma Vitalia fiind desemnată după numeroase contestații câștigătoarea procedurilor de licitație. Vitalia a început activitatea propriu-zisă în septembrie 2014 și a invocat apoi, în numeroase rânduri, pierderi financiare importante. Ulterior, activitatea de colectare și transport a deșeurilor a fost preluată de Supercom București.