Construcţiile de pe malul lacului Colibiţa sunt ilegale, spune inginerul care a ridicat barajul

Ce trebuie să ştie cei care şi-au construit case pe marginea lacului Colibiţa este faptul că această acumulare, prin construcţie, prin exploatare, nu are un nivel de apă fix. Întâmplarea face că el este fix acum, dar, în momentul în care energia se va vinde, lacul va avea, categoric, o fluctuaţie că se face hidrocentrala cu pompare, că nu se face. Acest lucru e prevăzut în instrucţiunile de utilizare a acestei lucrări. Deci nu e garantat un nivel fix. Nimeni nu îl poate garanta”, a spus inginerul Constantin Toma.

El a explicat că, în barajul Colibiţa, nu este nicio urmă de marnă, aşa cum au lansat ipoteze unii participanţi la dezbaterea de la Primăria Bistriţa Bârgăului, în masa barajului actual fiind exclusiv andezit. „Eu ştiu când s-au făcut studiile. S-au făcut foraje pentru realizarea barajului la doi kilometri în amonte de locul în care se face şi în aval la 2 km până la primele locuinţe. Studiile au fost făcute de Institutul de Proiectări Hidroenergetice din Bucureşti.  Nu e nicio urmă de marnă în barajul Colibiţa şi nici nu există riscul să ajungă marnă în el”, a spus Constantin Toma.

Inginerul a ţinut să spună câteva lucruri şi despre aşa-zisa „staţiune Colibiţa”. „Niciodată Colibiţa nu va fi staţiune fără infrastructură. Nu are canal, nu are apă, nu are accese. Ce fel de staţiune vreţi să fie? Nu poţi coborî la domnul Jean Pierre Pascal decât dacă ai jeep. Am fost o dată, întâmplător, fiindcă eu am lucrat la galeria aceea şi am vrut să văd dacă mai există ceva. Mai mult decât atât trebuie să aflăm exact cine a dat voie să se construiască sub cota expropiată. Cine a dat voie să răspundă! Eu nu ştiu cine a permis aşa ceva fiindcă nu e voie să se construiască sub cota expropiată şi sunt lucrări până la firul apei. Sub cotă nu sunt case vechi, doar noi. Nu discutăm despre locuitorii comunei care atunci, la vremea respectivă, au fost mutaţi”, a spus Toma.

În ce priveşte hidrocentrala prin pompare pe care Primăria Bistriţa Bârgăului vrea să o autorizeze la Colibiţa, inginerul Toma a spus că a vrut să afle mai multe informaţii de la Institutul de Studii şi Proiectări Hidroenergetice din Bucureşti, proiectantul a 90% din lucrările hidrotehnice executate în ţară. „Au făcut şi ei studii, dar sunt studii făcute pentru două centrale. 95% din aceste lucrări sunt subterane. Atât va deranja la exterior evacuarea sterilului. Lucrările vor fi făcute cu maşini de săpat la secţiune plină, nu cu explozibil, nu cu oameni călare unii peste alţii cum se lucra odată. Sunt maşini care evacuează automat sterilul şi nici nu se va observa altceva decât maşinile care vor circula şi vor degaja haldele de steril. Deci atât va fi ca deranjament. Locuitorii din Colibiţa nu trebuie să se sperie. Au făcut astfel de lucrări nemţii, elveţienii, japonezii foarte multe. Eu locuiesc în Colibiţa şi pot să vă spun că va fi 100% benefică pentru comună această hidrocentrală. Nu se va construi aşa, cu forţa, că nu se poate. Oamenii vor fi despăgubiţi pentru terenuri. Va veni un venit constant la comună. Domnul Pascal nu are de ce să se strofoce atât. Construcţiile lui nu vor fi afectate, iar lumea va continua să vină la Colibiţa dacă se va face infrastructură”, a  spus el.

Barajul Colibiţa e construit pe cursul Bistriţei Ardelene, într-o zonă de chei, la contactul dintre Munţii Călimani şi Munţii Bârgăului. Stăvilarul, ridicat din anrocamente în perioada 1979-1991, are o cotă de 92 de metri şi o lungime la coronament de 241 de metri. Pentru a fi ridicat au fost necesare 1,610 milioane de metri cubi de anrocamente formate din andezite vulcanice.  Barajul a fost proiectat astfel încât să poată fi realizat în două etape: în prima etapă, putând acumula un volum de 10 milioane de metri cubi, pentru ca în final să se ajungă la 90 de milioane de metri cubi.

De mai mulţi ani circulă zvonul că barajul de la Colibiţa ar fi fisurat, că nu ar mai putea susţine greutatea şi presiunea apei din lac şi că ar exista pericolul unui dezastru hidrologic, ruperea barajului şi inundarea Văii Bârgăului. Specialiştii de la Societatea pentru Gospodărirea Apelor şi Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Bistriţa-Năsăud susţin că aceste zvonuri nu se confirmă, barajul de la Colibiţa fiind în stare de normalitate şi permanent monitorizat.

Lacul Colibiţa a fost format prin inundarea controlată a unui sat. Suprafaţa lacului este de 314 hectare, iar cea a bazinului hidrografic este de 113 kilometri pătraţi. Funcţiile lacului de acumulare ale lacului Colibiţa sunt următoarele: alimentarea cu apă a localităţilor din aval, a industriei, irigaţii, producerea energiei electrice, regularizarea debitului apelor râului Bistriţa. Pentru satisfacerea tuturor utilităţilor şi în mod special pentru a deveni rentabilă din punct de vedere energetic s-a mărit volumul util al lacului de acumulare prin coborârea nivelului minim de exploatare energetică, s-a ridicat nivelul de retenţie în lac şi s-a derivat în lac un stoc suplimentar de 1,29 metri cubi pe secundă din bazinul alăturat al râurilor Repedea şi Bârgău şi de pe traseul aducţiunii principale prin patru captări.

Centrala hidroelectrică Colibiţa este amplasată pe malul stâng al Bistriţei, la 6,5 kilometri aval de baraj. Centrala, de tip puţ semiîngropat cu un diametru de 13,6 metri şi înălţimea totală de 34,55 de metri, este echipată cu un grup Francis de 21 MW, la un debit instalat de 15,50 metri cubi pe secundă şi o cădere de 194,5 metri. Apa în hidrocentrală cade dintr-un castel de echilibru, unde este adusă printr-o galerie de aducţiune lungă de 6,5 kilometri şi cu un diametru de 2,8 metri. Pe traseul galeriei sunt prevăzute patru puţuri de racord la captările secundare.

Situată la 830 de metri altitudine, pe versantul sudic al Munţilor Bârgăului, pe valea Râului Bistriţa, Colibiţa este atestată documentar încă din anul 1760. Turismul a apărut în această zonă la finele secolului al XIX-lea, după ce vindecarea unei tinere bolnave de tuberculoză a produs vâlvă în cercurile medicale din Transilvania. Ulterior aici a fost ridicat un sanatoriu pentru bolnavii cu afecţiuni pulmonare, dar şi vile în stil elveţian şi cabane pentru turişti. Lacul este folosit şi pentru agrement, pescuit şi practicarea sporturilor nautice. În apele acumulării Colibiţa se găsesc exemplare impresionante de şalău, păstrăv de lac, clean şi caras. Sub filmul apei, bancuri interminabile de obleţi uriaşi se plimbă în voie. De remarcat, însă, că foarte puţine porţiuni se pretează pescuitului de pe mal.

Cristiana Sabău