Centrul de Resurse şi Referinţă în Autism Micul Prinţ Bistriţa pregăteşte surprize pentru beneficiari în acest an. Pe lângă serviciile gratuite de kinetoterapie, logoedie, terapie ABA, evaluare psihologică şi consiliere, terapeuţii centrului au demarat şi un program gratuit de intervenţie terapeutică prin muzică.
Programul va demara în luna martie şi este posibil cu sprijinul prof. Roxana Costeanu, dar şi datorită lui Eduard Sălăgean, un beneficiar cu autism elev al Liceului de Muzică Tudor Jarda care a pus la dispoziţia CRRA Micul Prinţ pianina lui rusească, pentru ca şi alţi copii să aibă oportunitatea de a-şi dezvolta abilităţile muzicale.
„Ne bucurăm că în sfârşit putem demara acest program pentru care părinţii beneficiarilor au optat în unanimitate în urma unui sondaj realizat de Asociaţie. De asemenea, suntem bucuroşi că în Bistriţa există oameni de afaceri care înţeleg conceptul de responsabilitate socială şi au ales să îşi plaseze încrederea în noi, oferind o sponsorizare de 10.000 de lei pentru demararea acestui program în care sunt înscrişi deja 16 copii. Mulţumim dl-ui Gabriel Lazany care a înţeles că e important ca acţiunile noastre să fie susţinute de comunitate, cu atât mai mult cu cât de 9 ani ne-am demonstrat utilitatea publică”, a declarat preşedintele Asociaţiei Autism Europa Bistriţa, Ana Dragu, care spune că în viitor în acest scop se vor achiziţiona şi alte instrumente muzicale.
Muzica are un rol special în dezvoltarea creierului şi literatura consacrată autismului, fie ea de factură subiectivă (autobiografii, mărturii ale părinților, relatări despre cazuri de autism etc.) sau de factură academică, menționează frecvent interesul și receptivitatea persoanelor cu autism pentru stimulii muzicali, precum și aptitudinile muzicale excepționale pe care unele dintre acestea le arată (ex. urechea muzicală perfectă).
Numeroase studii privind eficiența intervențiilor terapeutice specifice pentru persoanele cu TSA au demonstrat că tratamentul de primă elecție este analiza comportamentală aplicată (Applied Behavioural Analysis), sistem de învățare care se axează pe modificarea comportamentală prin manipularea antecedentelor și consecințelor comportamentelor țintă. Livrată în diferite modele de intervenție, analiza comportamentală aplicată este validată experimental în numeroase studii.
Rezultatele cercetărilor în urma aplicării ABA arată că dacă terapia este începută destul de devreme – înainte de vârsta de 4 ani, este suficient de intensivă – 20-30 chiar 40 de ore de terapie pe săptămână și este continuată până la doi ani, între 20 si 47% dintre copii pot duce vieți mai productive și mai implinite din punct de vedere social.
În orice tip de terapie însă, progresele diferă de la un client la altul, factorul principal care duce la progres este potențialul fiecărui individ în parte, iar copiii cu autism au nevoie de o intervenție multimodală pentru a se dezvolta armonios. Muzica oferă ocazia unei comuniuni perfecte.
Într-un studiu recent – ”Increased physiological responsiveness to preferred music among young adults with autism spectrum disorders” – autorii: Ashleigh Hillier, Justin Kopecl, Nataliya Poto, Madalina Tivarus și David Q. Beversdorf arată că persoanele cu autism care experimentează adesea niveluri crescute de anxietate, reglare emoțională deficitară și un nivel scăzut de autocontrol răspund pozitiv la influența muzicii în ce privește modularea stării fiziologice și că aceasta ar putea fi un instrument non-farmacologic util pentru autoreglarea emoțională a reacțiilor la mediu, cu atât mai mult cu cât studii anterioare au arătat că muzica are capacitatea de a modula dispozițiile și emoțiile individuale. Studiul a investigat dacă ascultarea muzicii preferate la alegere are un impact semnificativ asupra răspunsurilor conductanței pielii dar și din punct de vedere psihologic, folosind cu un instrument de măsurare a anxietății de tip self-report la persoane cu autism raportat la un grup de control.
Rezultatele au arătat că persoanele cu autism sunt mai reponsive la muzică din punct de vedere al reacțiilor fiziologice decât cele din grupul de control. În același timp, că nu diferă de grupul de control în ce privește răspunsurile la o bucată muzicală despre care s-a demonstrat anterior că induce sentimente de relaxare în rândul populației tipice, se arată într-un comunicat.
Adaugă comentariu