Covoare armeneşti lucrate manual, veşminte ţesute cu fir de aur şi argint, toate pot fi admirate într-o expoziţie găzduită de Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud într-una din sălile secţiei de etnografie. La vernisajul de miercuri, participanţii au putut afla că armenii au trăit timp de patru decenii la Bistriţa când au fost alungaţi de saşi la Gherla.
Managerul muzeului, Alexandru Gavrilaş, gazda evenimentului, a explicat că minunăţiile armenilor vor putea fi admirate până în luna iunie a anului 2017 şi le-a mulţumit colegelor lui Gela Neamţu şi Mirela Bologh pentru felul în care au organizat evenimentul.
Gela Neamţu – muzeograf: „Cercetând arhivele şi scrierile vechi ale cetăţii Bistriţa am aflat că o comunitate importantă de armeni s-a stabilit la Bistriţa între 1671 şi 1672 şi a locuit aici până în 1712, perioadă în care a convieţuit cu saşii. Populaţia săsească simţea concurenţa populaţiei armene, iar în 1712 armenii au fost expulzaţi şi trimişi la Gherla. Aflând faptul că armenii au trăit la Bistriţa timp de patru decenii, am dorit să facem cunoscut o parte din ceea ce e reprezentativ pentru cultura şi civilizaţia armeană. Armenii erau o populaţie foarte bogată şi asta putem vedea în veşmintele care s-au păstrat”.
Mirela Bologh – muzeograf: „Mulţumesc Uniunii Armenilor pentru covoare şi obiectele vestimentare expuse, dar şi pentru cele două portrete ale unei familii armeneşti. De asemenea, mulţumesc parohiei Armeano-Catolice din Gherla care ne-a pus la dispoziţie veşmintele preoţeşti, potirul, crucea şi minunatele broderii pe care le vedeţi pe perete”.
Preşedintele Uniunii Armenilor din Gherla, Ioan Esztegar : „Aceste covoare sunt completamente realizate manual. Vă daţi seama că, pe vremea respectivă, fără unelte moderne erau destul de greu de confecţionat. Sunt prinse motive armeneşti în covoare cu fel de fel de păsări, deci cumva reprezintă tradiţia lor. E vorba de bogăţia artei, sufletului şi inimii. În Gherla, doi-trei armeni au înfiinţat o fabrică de covoare unde dădeau de lucru la 200-300 de femei şi făceau exporturi de covoare, iar meseriaşii armeni le conduceau. Ştiţi cum verificau calitatea lor? Puneau covorul pe jos şi, desculţ, se plimbau pe el, iar dacă pe talpă simţeau vreun nod, spuneau că e prost din punct de vedere calitativ. După Revoluţie, am lăsat-o baltă, s-a desfiinţat fabrica. Ar trebui să învăţăm consecvenţa de la armeni. Au venit din Armenia cu această meserie şi până în anul 1989, ei fabricau covoare”.
Nicolae Plăcintar – armean din Turda: „Armenii au fost foarte buni meşteşugari şi au fost specialişti în covoare orientale pentru că ei se trag din zona Persiei. Nu întâmplător li se spune covoare persane. Imperiul armean se cuprindea între cele trei mări, vă daţi seama câtă cultură. Prin covoare ei au fost purtători de cultură”.
Expoziţia de la Bistriţa este organizată de Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud, în colaborare cu Uniunea Armenilor – Filiala Cluj-Napoca şi Parohia Armeano-Catolică din Gherla.
”Prin aceasta acţiune vrem ca bistriţenii să descopere o parte din cultura şi civilizaţia armenilor, să afle că în oraşul nostru, în vechea cetate a Bistriţei, a existat o comunitate armenească importantă care a convieţuit alături de populaţia săsească aproximativ patru decenii”, au anunţat organizatorii. Pe strada pe care se află muzeul, fosta Holzgasse, s-a stabilit comunitatea armenească la sf. sec. XVIII”.
Meşteşugurile practicate, de-a lungul istoriei, de armeni s-au caracterizat prin frumuseţea şi rafinamentul produselor realizate şi prin remarcabila împletire a ingeniozităţii creatoare cu spiritul artistic.
Adaugă comentariu