”Începem construirea unui obiectiv foarte important, Podul Berăriei. În Bistriţa, un pod în zona locuită nu s-a realizat de foarte mult timp. Fac abstracţie de podul construit lângă Podul Budacului, care a fost de fapt o înlocuire a acestuia, care ar fi trebuit demolat dar s-a decis păstrarea lui pentru că încă mai rezistă. Podul de la Unirea era pentru accesul animalelor în păşunea de la Cocoş, se şi numea Podul Ciurzii. A fost un pod din lemn, luat de apă, şi prin 2000 a fost construit acesta, dar un pod în zona locuită a Bistriţei nu s-a construit cred că de mai bine de 100 de ani. Mă refer la cele două poduri mari, Podul Budacului, Podul Jelnei, şi iată vine cel de-al treilea, care face legătura nu numai cu o zonă importantă, Zăvoaie, dar şi cu toată extensia din zona de sud, dincolo de posibila variantă ocolitoare. Bistriţa s-a dezvoltat de-a lungul râului, însă pe partea de dreaptă. Pe partea stângă dezvoltarea a fost mică, şi din cauza faptului că terenul e accidentat şi instabil, mă refer la Pădurea Codrişor, dar şi fiindcă nu au existat mai multe poduri de trecere. Dacă am fi avut înspre Viişoara, zona ar fi cunoscut o dezvoltare mai accelerată”, a spus Ovidiu Creţu.
El s-a referit şi la continuarea proiectelor de reabilitare a centrului istoric. ”Reabilitarea centrului istoric va fi ca o continuare a perioadei finanţare 2007-2013, obiectivul principal al atragerii de fonduri europene pentru perioada 2014-2020. Alocăm o sumă importantă pentru proiectare, este un volum extrem de mare de proiectare. Va asigura baza cererilor de finanţare. Nu am putut prinde întreg Ansamblul Sugălete la reabilitare, o bună parte este proprietate privată, iar legislaţia este extrem de severă. Şi atunci am preferat să facem ceea ce putem, trei sau patru clădiri de la început, ce aparţin UAP, Bisericii Evanghelice, avem noi aproape o clădire întreagă şi este în discuţie şi clădirea de la nr. 20, în care noi avem o parte. Apoi, cu proprietarii, când vom avea finalizat proiectul, vom găsi o soluţie să reabilităm faţadele. Acest Complex Sugălete este al doilea monument ca importanţă, după Biserica Evanghelică. Vom depune proiect pentru modernizarea Pieţei Centrale, în conformitate cu planul urbanistic pe care îl avem. Când aceste lucruri vor fi finalizate în 2020, Bistriţa va fi un oraş european”, a comentat Creţu.
1.745.000 lei este suma alocată de la buget pentru proiectarea reabilitării centrului istoric prin restaurarea completă a Bisericii Evanghelice, a unei părţi din Ansamblul Sugălete, reabilitarea Cetăţii medievale – 8 pasaje, zidul cetăţii, reconstruirea Porţii Lemnelor şi reabilitarea străzilor din zona centrală a municipiului (ex. G. Coşbuc; N. Titulescu; B. Novac; D. Gherea, Kogălniceanu; Țibleşului; V. Naşcu; C. Porumbescu şi Al. Vlahuţă (cu pavaj din piatră naturală); Lupeni; I.L. Caragiale; B. S. Delavrancea; Zorilor; V. Alecsandri (cu asfalt), modernizarea Piaţei Centrale; reabilitarea imobilelor din Piaţa Centrală nr. 2 (Primăria Veche) şi str. Dornei nr. 12 – monumente istorice; execuţia reţelei de canalizare pluvială perimetrală Bisericii Evanghelice – 1.745.000 lei.
Ovidiu Creţu a vorbit şi despre amenajarea de parcări etajate (supra sau subterane) în str. Bistricioarei – proiectare şi începere execuţie, în zona M. Eminescu – proiectare, în str. Lupeni (P-ţa Centrală nr. 20, 21 ,22) – proiectare, cu suma totală de 1.049.000 lei de la buget. ”Pe str. Bistricioarei ar fi trebuit să începem anul trecut, dacă reuşeam să ne înţelegem cu proprietarul care l-a câştigat în instanţă. Am inventariat terenul de lângă, dacă nu ne vom înţelege în această primăvară să putem cumpăra terenul la un preţ rezonabil, atunci vom face parcarea tot etajată, poate ceva mai mică şi cu mai puţine accesorii, pe terenurile din proprietatea noastră în zona respectivă. În ceea ce priveşte parcarea subterană din Mihai Eminescu, deocamdată nu vedem soluţia înscrierii pe POR, dar nu se ştie niciodată. Pe str. Lupeni am amenajat o parcare la sol, dar sunt câteva terenuri acolo, să vedem dacă ne înţelegem cu proprietarii, dacă nu, pe terenul pe care îl avem vom construi o parcare supraetajată care să deservească centrul istoric. Va trebui să creăm şi un acces corespunzător pentru accesul din str. Lupeni spre Bd. Republicii, pentru că întoarcerea maşinilor creează probleme. Am identificat un teren lângă Liceul Tehnologic de Servicii, vrem să-l cumpărăm şi să-l amenajăm în acest sens”.
Sub presiunea soc. civile in IASI primarul DRUJBA de Moldova, a dat inapoi si a renuntat definitiv de a construi in PARCUL CENTRAL o parcare subterana. Tot acest individ a ordonat masacrarea a zeci de Tei si a facut dezastre si in COPOUL lui EMINESCU. Acum la tv B1 a sosit stirea de pregatire a semnaturilor si demersurile prin care cetatenii il vor demite. Felicitari IESENILOR ! …Poate ca va fi o lectie si pt. alti primari.