”Având în vedere faptul că situaţia terenurilor administrate de Staţiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură Bistriţa şi revendicate în baza actelor de proprietate a revenit în aceste zile în atenţia publicului, consider că trebuie făcute câteva precizări.
Începând cu anul 1991, Primăria municipiului Bistriţa a făcut demersurile necesare pentru retrocedarea terenurilor către foştii proprietari sau urmaşii acestora. Situaţia terenurilor din perimetrul staţiunii pomicole a fost, însă, una care a ridicat probleme de la bun început.
În urma mai multor procese, municipalitatea a obţinut o soluţie definitivă a instanţei de judecată pentru o suprafaţă de 116 hectare, care acoperea toate cererile îndreptăţite ale foştilor proprietari, dar care nu a fost pusă în aplicare de Administraţia Domeniilor Statului şi conducerea staţiunii pomicole. Ulterior a apărut Legea nr. 45 / 2009 ale cărei anexe sunt greşite atât în privinţa suprafeţelor, cât şi a amplasamentului.
Cert este faptul că, prin artificii judiciare din partea Staţiunii Pomicole s-a reuşit blocarea restituirii terenurilor către cei în drept, timp de mai bine de 20 de ani.
Intervenţia parlamentarilor Bistriţei, în special a domnului senator Dorin Dobra, este una salutară, menită să facă dreptate şi în cazul terenurilor de la staţiunea pomicolă, ţinând seama de dreptul legitim al foştilor proprietari.
Pe de altă parte doresc să spun foarte clar că nu există riscul ca staţiunea să se desfiinţeze. După retrocedarea terenurilor, Staţiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură Bistriţa va rămâne cu peste 58 de hectare, adică o suprafaţă suficientă pentru a continua şi dezvolta activitatea de cercetare în domeniul pomiculturii la nivel naţional”
Primarul municipiului Bistriţa, Ovidiu Teodor Creţu
„Nu te pune cu prostul, ca are mintea odihnita” asa suna un vechi proverb. Cu putin timp in urma erau aduse clarificari privind suprafaţa de teren de 151,3507 ha, detinuta de Statiunea Pomicola in conformitate cu anexa nr. 3.30 a legii nr.45/2009, ca fiind “indispensabilă activităţii de cercetare-dezvoltare, inovare şi multiplicării materialului biologic”. Prin urmare, aceasta suprafata este ocupata cu colecţii de germoplasmă, livezi şi pepiniere pomicole cu soiuri noi, experienţe de lungă durată, culturi comparative de concurs şi altele, care reprezinta obiectul activitatii de cercetare-dezvoltare al statiunii. Ca atare, prin diminuarea acestei suprafete statiunea ar ramane fara obiectul muncii. Afirmatia primarului ca după retrocedarea terenurilor, Staţiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură Bistriţa va rămâne cu peste 58 de hectare si ca nu exista riscul sa se desfiinteze este cel putin idioata. Trebuie spus ca o suprafata asa de mica nu este suficenta nici macar pentru a asigura o rotatie la experiente cu plante anuale. Cu atat mai mult in pomicultura, fiind vorba de pomi, suprafata unei parcele experimentale este mult mai mare decat in cazul culturilor de camp.
Ar fi interesant de stiut cati din cei care lucreaza in Primarie au dobandit terenuri din ce a fost ICAR-ul – Statiunea Pomicola si cum le-au dobandit…
Au fost terenuri ale fostilor locuitori ai Bistritei care nu se mai afla printre noi, nu au avut nici mostenitori si terenurile au intrat in proprietatea Primariei? Cine le foloseate acum? Cine sunt proprietarii?
Oare de ce in Olanda statiunile au in jurul la 20 de hectare ?
De ce Pombis si Miro, si … isi aduc materialul saditor din Olanda ?
De ce d-l Platon si-a luat pamantul la Legea 18 din terenul statiunii (nu numai el ci si rudele lui) iar acum face cercetare pe pamantul bunicilor mei ?
De ce-l acuzati pe Cretu Ovidiu daca validarea pe 116 ha. a facut-o in 2007 Moldovan Vasile ?
Costan, Paul si Vasile puteti raspunde la aceste intrebari ? va ascult.
pai n’au cum ca au mintea ,,obosita” !