”Recent, au avut loc discuţii în Comisia de agricultură din Camera Deputaţilor, pe baza unei iniţiative legislative a parlamentarilor bistriţeni”, a spus Ovidiu Creţu, care a făcut apoi un scurt istoric al problemei retrocedărilor. ”În 2007, Comisia judeţeană validează 177 cetăţeni din Bistriţa care au cerut teren în Staţiune, 116 ha. Respectiva hotărâre a fost cotestată, s-au judecat şi se obţine în 2009 o sentinţă defintivă, care menţine anexa respective. În mod firesc, ADS, Staţiunea, Ministerul Agriculturii, ar fi trebuit să predea Comisiei municipale cele 116 ha ca să-i punem pe oameni în posesie. Nici până în prezent nu am primit respectivul teren. Mai mult, prin Legea 45/2009 privind funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, se încearcă prin lege furtul pe faţă, ca pe vremea colectivizării, adică deposedarea celor care au primit teren pe hârtie de 11,9 ha, că aşa doreşte mărita lege, iar alte 25,8 ha legea le mută la Slătiniţa pe terenuri care actualmente sunt tufăriş, terenuri care au fost în administrarea Staţiunii, teren pe rod care n-au mai fost lucrate de ei”.
El a adăugat că şi în perioada administraţiei Moldovan, şi în perioada administraţiei sale, Comisia municipală nu a intenţionat să desfiinţeze Staţiunea. ”Cercetarea agricolă se face şi pe 20 ha. În Olanda şi Germania, de unde Pombis sau Miro îţi aduc puieţii, cercetarea se face pe 20-25 ha. Dacă s-ar preda cele 116 ha din Staţiunea Pomicolă, aceasta ar rămâne cu 58 ha, pentru că la ora actuală au 174. Asta nu este cercetare, este producţie. În afară de cele 58 ha în Bistriţa, Staţiunea ar mai rămâne şi cu 25 ha la Slătiniţa, pe care pot să-şi aplice invenţiile, şi alte 40 ha în Baţa, unde au pepinieră. Adică 125 ha pentru cercetare”.
Creţu a menţionat că în 2012 a solicitat parlamentarilor Radu Moldovan şi Ioan Țintean să iniţieze un proiect de modificare a Legii 45. ”Au depus-o, iar în 2013 s-a redepus proiectul după noile alegeri. Au semnat-o practic toţi parlamentarii USL, care au susţinut inclusiv la şedinţa Comisiei de agricultură, mai puţin domnul deputat Dolha, care s-a răzgândit şi ceea ce a semnat şi susţinut n-a mai fost valabil, a mers pe linia Academiei de a se menţine o suprafaţă foarte mare în Bistriţa şi de a se preda numai 80 ha pentru cetăţenii care au drept acolo”.
Ovidiu Creţu a declarat că legea 45 este ”profund ilegală” şi ”contravine inclusiv textului Constituţiei”. ”Am hotărât să mă adresez Avocatului Poporului, scrisoarea pleacă astăzi, îi cer să facă demersurile legale, să declare neconstituţională Legea 45, iar pentru cetăţenii din municipiu care au de primit teren acolo o să le asigurăm asistenţa juridică pentru că numai ei pot să atace în instanţă şi să atace şi la Curtea Constituţională această lege, care prin anexele de la Bistriţa face ce au făcut CAP-iştii prin anii ’50-’60”, a anunţat edilul.
Cretu nu stie ce vorbeste. Auzi tu, ca se poate face cercetarea pe 20 de ha. Asta e gandire de absolvent de Politehnica? Pana si psdistii lui nu i-au dat dreptate la agricultura. Ce glume face
Si banuiesc ca tu sti mai bine, pentru ca?
“Nu te pune cu prostul, ca are mintea odihnita” asa suna un vechi proverb. Omul nu stie ce vorbeste. Cu ceva timp in urma erau aduse clarificari in legatura suprafaţa de teren de 151,3507 ha, detinuta de Statiunea Pomicola in conformitate cu anexa nr. 3.30 a legii nr.45/2009, ca fiind suprafata minima “indispensabilă activităţii de cercetare-dezvoltare, inovare şi multiplicării materialului biologic”. Prin urmare, aceasta suprafata care este ocupata cu colecţii de germoplasmă, livezi şi pepiniere pomicole cu soiuri noi, experienţe de lungă durată, culturi comparative de concurs şi altele, reprezinta obiectul activitatii de cercetare-dezvoltare al statiunii. Ca atare, prin diminuarea acestei suprafete statiunea ar ramane fara obiectul muncii. Afirmatia primarului ca după retrocedarea terenurilor, Staţiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură Bistriţa va rămâne cu peste 58 de hectare si ca nu exista riscul sa se desfiinteze este cel putin idioata. Trebuie spus ca o suprafata asa de mica nu este suficenta nici macar pentru a asigura o rotatie la experiente cu plante anuale. Cu atat mai mult in pomicultura, fiind vorba de pomi, suprafata unei parcele experimentale este mult mai mare decat in cazul culturilor de camp. Prin diminuarea atat de drastica a suprafetelor experimentale, riscul ca Statiunea Pomicola Bistrita sa se desfinteze este maxim. Din pacate, in loc sa caute solutii de salvare a cercetarii pomicole, primarul Bistritei pune si el umarul la desfintarea ei.
Nu se poate sa nu retrocedezi ceea ce regimul comunist a nationalizat in mod samavolnic. Dar asta nu cu orice pret. Nu poti sa repari o nedreptate cu alta. Statiunea pomicola din Bistrita mai dainuie inca si datorita prestigiului pe care l-a dobandit inca de la infiintare. Acest prestigiu nu are nici o legatura cu regimul comunist. Aici s-a „produs” in primul rand stiinta. Este meritul unor personalitati ca Ioan Modoran, Andrei Gherghi, Nicolae Minoiu si multi altii care au contribuit la progresul cercetarii pomicole pe plan national si chiar mondial. Este o chestiune de patriotism local ca autoritatile sa nu lase sa piara aceasta institutie. E adevarat ca nici cercetarea agricola romaneasca nu s-a reformat in cei peste 20 de ani dupa revolutie. Dar asta nu justifica sa pierzi totul. Daca exista bunavointa se gasesc solutii. Suprafetele neretrocedate sunt momentan minime. Chiar si despagubiri in bani pot fi luate in considerare. Daca primaria doreste ca la Bistrita sa mai existe si cercetare stiintifica atunci sa gaseasca solutii pentru retrocedare pe alte amplasamente. Evident daca primarul nu are aceeasi aversiune si pentru pomii fructiferi pe care a demonstrat-o cu drujba fata de copacii ornamentali de pe strazile orasului.
Avocatul poporului e pesedist? se pare ca-i e cam frica neprimarului cretu de furtul facut pe fata si ar vrea sa arunce gaina moarta in curtea vecinului…
Cretule ia-te de mana cu chelnerul Radu Moldovan si tapati-va pe apa . Sunteti cei mai mari oligofreni din Emisfera Nordica .
Cand sesizeaza avocatul poporului ,sa nu uite si de mine pt. ca primaria B-ta s-a inscris fraudulos peste suprafata mea cu 250 mp furt in acte de carte funciara. Am de tras de 8 ani cu o iesire din indiviziune si nerecunoasterea proprietatii si blocarea autorizatiei de constructie pt. casa p+m de 8 ani. BRAVOS PRIMARIE !!!
:))))
Nu va suparati, intreb si eu ca un cetatean de rand, platitor de taxe si impozite: ce anume cerceteaza statiunea? Ce marete realizari pe plan national si international are statiunea asta? De ce au nevoie de aproape 200 hectare pentru cercetare? Mananca romanii mai multe mere sau pere? A facut statiunea ca fructele sa fie mai bune sau costul de productie mai mic? Datorita statiunii Romania a ajuns sa exporte fructe?
Statiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultura (SCDP) Bistrita, prin activitatea pe care o desfasoara are misiunea de a contribui la dezvoltarea pomiculturii din zona sa de influenta (Transilvania) dar si a pomiculturii romanesti in general, urmarind urmatoarele obiective:
-Constituirea, evaluarea si conservarea resurselor de germoplasma din patrimoniul genetic pomicol autohton şi străin in vederea utilizarii ca material iniţial în ameliorarea soiurilor (măr, prun).
-Crearea de noi genotipuri (soiuri si portaltoi) superioare privind potentialul productiv si calitativ, rezistente la factorii biotici si de mediu, specializate in functie de destinatia recoltei.
-Îmbunătăţirea periodică a lucrărilor de zonare, cu soiuri noi autohtone şi cu soiuri valoroase din sortimentul mondial, la măr, prun si cireş, în concordanţă cu cerinţele pieţei.
-Elaborarea, perfecţionarea şi promovarea unor secvenţe tehnologice moderne în vederea refacerii potenţialului productiv al patrimoniului horticol.
-Studiul variabilitatii patogenilor, a bazelor genetice ale rezistenţei la patogeni a pomilor fructiferi (măr, prun), dezvoltarea şi utilizarea noilor strategii de selecţie.
-Perfectionarea si eficientizarea producerii materialului saditor pomicol din categoriile biologice superioare, de inalta valoare biologica, liber de viroze, patogeni si daunatori de carantina.
-Dezvoltarea si protectia agrosistemelor prin elaborarea de noi strategii de protectie a pomilor fructiferi fata de atacul bolilor si daunatorilor, cat si de aplicare a tehnologiilor ecologice de obtinere a fructelor de calitate.
Creatiile noi de soiuri si portaltoi sunt testate in prealabil in plantatiile experimentale ale sectorului propriu de dezvoltate si, ulterior inmultite la scara mare si difuzate spre fermieri.
In contextul preconizatei actiuni privind reconversia livezilor pomicole in Romania, rolul Statiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultura (SCDP) Bistrita va creste substantial. Daca nu cumva indivizi de teapa lui Dobra nu vor pune umarul la prabusirea a ceea ce a mai ramas din cercetarea pomicola romaneasca.
O parte a realizarilor cercetarii de la SCDP Bistrita au fost prezentate sintetic intr-un articol anterior si le puteti reciti la link
http://www.timponline.ro/ioan-zagrai-da-la-statiunea-pomicola-se-face-cercetare/
Pe unde a trecut Cretu, s-a ales praful. Fabrica in care a lucrat nu mai exista. De cand este primar, statuile nu mai sunt la locul lor, copacii de pe strazi au disparut iar cei ramasi sunt ca niste stafii, in urma tratamentului cu drujba. A pus gand rau si Padurii Codrisor. Acum vrea sa termine si Statiunea Pomicola. Poate de aceea a impazit orasul cu mere gigantice din plastic, ca sa nu uite bistritenii cum arata un mar.