Organizată în Restaurantul Bistriţa în lipsa, şi după 20 de ani, a unei săli adecvate în care oamenii să se întâlnească, să discute şi să-şi poată nota ce îi interesează, şedinţa a început cu discursul prefectului: „Vin, ca de fiecare dată, cu rugămintea ca noi toţi cei care reprezentăm administraţia acestui judeţ să dăm dovadă de implicare în buna organizare a acestor alegeri. Ştiu că sunteţi şi competitori în aceste alegeri, dar regulile şi legile în vigoare trebuie respectate. Am avut o bună colaborare în aceşti trei ani şi cred că totul se va desfăşura în bune condiţii şi de acum încolo, mai ales că marele câştig al ultimilor ani a fost acela că am ştiut să ne respectăm, să respectăm anumite reguli, să fim corecţi unii cu ceilalţi”, a spus prefectul.
Cu aceasta s-a terminat prestaţia prefectului în faţa primarilor. Ba, mai mult, în semn de respect total faţă de ei, Cristian Florian a părăsit incinta Restaurantului Bistriţa care, probabil, mai are de lucrat la stele dacă vrea să îl păstreze ca şi client.
A urmat apoi o oră lungă în care subprefectul Ioan Cătălin Păun a citit împiedicat numere şi ordine şi dispoziţii, după care o doamnă, şi ea cu voce prăbuşită, a mai îndrugat ceva legat de cine şi ce trebuie să plătească, citind tot de pe hârtii.
Subiectul i-a stârnit pe primarii opoziţiei care fie nu şi-au prevăzut bani la bugete pentru alegeri crezând în aberaţia comasatelor, fie nu au avut de unde fiindcă Liviu Rusu şi ai lui le-au dat câte 100-200 de lei la buget în bătaie de joc. Pe bună dreptate, primarii au întrebat ce pot face în aceste condiţii. Credeţi că le-a dat cineva vreun răspuns? Aveţi impresia că li s-a spus să ia de acolo şi să pună acolo, să aştepte ca CJ să facă vreo rectificare? Nici vorbă. Cu jumătate de gură, subprefectul a rostit magicele cuvinte, simbol al inutilităţii tuturor reprezentanţilor Guvernului în teritoriu, „vom analiza” şi „vom vedea”. Măcar tot a făcut ceva spre deosebire de prefectul care a fugit pur şi simplu din faţa primarilor supăraţi lăsându-şi colegul pe post de sac de box. Halal responsabilitate, halal corectitudine!
Oricine ar putea fi prefect dacă funcţia asta presupune să rosteşti trei fraze îmbârligate şi să o tuleşti strategic pentru ca să nu ai de dat seamă în faţa nimănui, şi eu, şi dvs., oricine. Pentru asta există prefecţii pe lume? Să chinuie şapte cuvinte şi să o ia la sănătoasa când e rost de dat explicaţii? Pentru asta sunt răsplătiţi cu salarii mari, se dau cu jeep-ul şi au bani de călătorit în Cuba? Să mă ierte Dumnezeu că suntem în Săptămâna Patimilor, dar multă risipă de bani face ţara asta plătind degeaba prefecţi, subprefecţi şi armate de oameni care citesc diverse de pe hârtii şi mai citesc şi prost.
Aştept cu interes raportul de activitate al prefectului. Subliniez, de activitate efectivă, nu de bifat şedinţe la care spune „bună ziua” şi „la revedere” sau de pitit între ziduri când strigă manifestanţii la ferestre.
Au trecut trei ani de când reprezintă Guvernul în teritoriu, iar eu, sincer, nu am înţeles nici azi cum îl reprezintă, ce face, cu ce se ocupă. Poate voi reuşi să pricep în ultimele luni ale mandatului său, dar mă îndoiesc profund.
Când văd astfel de tocători de bani publici fără obiect de activitate, îmi vine să strig în gura mare că e momentul pentru reorganizare administrativă! Măcar să nu îi mai vedem!
Cristiana Sabău
De la prefect nu ai ce lua, privirea lui, ochii lui spun ca el are probleme cu capul. De multi ani ne-au condus astfel de indivizi pusi doar pe furaciuni si minciuni mai mari ca toata averea lor, cel putin averea prefectului este adevarata si mare, in timp ce fata de noi acest individ parsiv si om de nimik se joaca cu cele 2-3 cuvintele. Oare el crede ca doar atat meritam?