Instituția Prefectului, Consiliul Județean Bistrița-Năsăud și Centrul Județean pentru Cultură, Primăria Bistrița și Centrul Cultural Municipal organizează o serie de manifestări dedicate zilei de 1 Decembrie, Ziua Națională a României.
Astfel, joi 1 decembrie, de la ora 9.30, se va desfășura o paradă militară de amploare, cu personal și tehnică de luptă și intervenție, pe traseul str. Gh. Șincai – Sugălete – str. Dornei.
În prealabil, de la ora 9.00, la statuia poetului Andrei Mureșanu din Piața Centrală va avea loc un ceremonial militar-religios cu depunerea unei coroane de flori din partea tuturor instituțiilor participante.
În aceeași zi, de la ora 17.00, la Palatul Culturii este programat un spectacol folcloric extraordinar susținut de Ansamblurile ”Cununa de pe Someș” și ”Dor Românesc” cu soliștii lor.
În seara zilei de 1 Decembrie, după spectacolul folcloric, mai exact la ora 18.00, militarii Garnizoanei Bistrița se vor retrage cu torțe pe străzile din centrul orașului.
Vineri 2 decembrie, de la ora 17.00, la Palatul Culturii va avea loc un concert simfonic cu Filarmonica Republicii Moldova din Chișinău, dirijor Mihai Agafiță.
În contextul Zilei Naționale, structuri din cadrul Brigăzii 81 Mecanizată în cooperare cu Centrul Militar Judeţean vor organiza în zilele de 24 noiembrie la Colegiul Silvic Năsăud, 28 noiembrie la Școala Generală Şieu şi 29 noiembrie la Liceul Tehnologic Lechinţa o serie de activităţi specifice: expuneri privind semnificaţia şi importanţa Zilei Naţionale a României, oferte educaţionale pentru urmarea cursurilor unor instituţii militare de învăţământ şi promovarea carierei militare, tipuri de misiuni executate de către militarii români participanţi în teatrele de operaţii, programul de instruire înainte de plecarea în misiune, riscuri şi ameninţări, prezentarea tehnicii, armamentului şi a unor echipamente din dotarea structurilor brigăzii.
Ziua Naţională a României a fost între 1866 şi 1947 în data de 10 mai, între 1948 şi 1989 – 23 august, iar din 1990 este în 1 decembrie. În 1 decembrie 1918, Adunarea Naţională de la Alba Iulia, constituită din 1.228 delegaţi, şi sprijinită de peste 100.000 de persoane adunate la eveniment din toate colţurile Ardealului şi Banatului, a adoptat o ”Rezoluţiune” care consfinţea unirea tuturor românilor din Transilvania şi întreg Banatul (cuprins între Mureş, Tisa şi Dunăre) cu România.
Foto: arhivă 2015
nici un partid ,nici un candidat,deci, nici un comentariu. nu mai au un motiv pentru barfe. cei mai multi au de suferit.
Piata Unirii din Bistrita este locul cu cele mai profunde legaturi cu Marea Unire de la 1 Decembrie, 1918. Cu toate acestea in prezent nimic nu mai aminteste de adevarul istoric al locului. De exemplu, pe unul din stalpii de la intrarea in biserica din Piata Unirii, sta scris: BISERICA ORTODOXA „COROANA” sec. al XIII-lea (1270-1280) CEL MAI VECHI MONUMENT AL BISTRITEI, ca si cum de la inceput biserica respectiva ar fi fost ortodoxa. Nimic mai fals, pentru ca ca in 1893, Biserica de la Coroana (fosta a minoritilor) impreuna cu ansamblul manastiresc nefolosit la vremea respectivă, fusese cumpărate de Biserica Greco-catolică, cu suma de 35.000 de florini avand in vedere ca la acea vreme romanii nu aveau voie sa isi construiasca biserica in interiorul orasului. Biserica Greco-Catolica a avut un rol esential in emanciparea si realizarea unitatii nationale a romanilor. Insusi marele istoric Nicolae Iorga a spus că toată diplomaţia României de 100 de ani nu a făcut atâta pentru a fi europeni, cât a făcut Biserica Greco-Catolică. Asadar, Biserica de la Coroana a jucat un rol esential in devenirea romaneasca a Bistritei, fiind martora activa la evenimente importante de traire si simtire ramaneasca, culminand cu Marea Unire de la 1918. De aici a plecat spre Alba Iulia delegatia romaneasca participanta la Marea Adunare Nationala convocată de către Marele Sfat Național Român, prin Consiliul Național Român Central de la Arad, dupa ce “Credentialele” fusesera sfintite in Biserica Romana Unita din Bistrita. De altfel numele de Piata Unirii se trage de la Marea Unire din 1918 si nu are nimic in comun cu Mica Unire, asa cum credea un primar incult care a mutat aici bustul lui Cuza de la IJP, creind o confuzie publica legata de numele pietei. Chiar daca a fost anuntat un concurs de soluții pentru un grup statuar reprezentativ în Piața Unirii din Bistrita lucrurile nu s-au schimbat desi au mai ramas 2 ani pana la centenarul Marii Uniri din 1 Decembrie 1918.
in sfarsit mi-am mai imbogatit cunostiintele generale in urma lecturarii celor doua comentarii.
Daca se da carnati si fasula vin si eu la defil;are.