Dascălii, speriaţi de clasa pregătitoare! Cei mici îşi vor pierde răbdarea în clasele simultane

Potrivit inspectorului şcolar Smaranda Florean de la Inspectoratului Şcolar Judeţean Bistriţa-Năsăud, în fiecare comună va exista cel puţin o situaţie în care clasa pregătitoare va funcţiona simultan cu alte clase, iar în judeţ cel puţin 30% din clasele pregătitoare vor funcţiona în felul acesta. Se întâmplă fiindcă sunt copii puţini, în unele localităţi chiar doi sau trei. Nu se putea face o clasă de sine stătătoare cu ei.

„E o situaţie dificilă. În fiecare comună, avem cel puţin o situaţie în care clasa pregătitoare va funcţiona în clase simultane. Ne dăm seama că va fi dificil, dar nu avem ce face. Nu se poate să angajăm un dascăl pentru doi-trei copii fiindcă avem şi astfel de cazuri. Eu voi merge la o întrunire naţională pe tema clasei pregătitoare şi voi ridica şi problema aceasta a claselor simultane. Copiii din clasa pregătitoare au ore de 35 de minute, ceilalţi de 50. Ce face învăţătorul cu cei mici când predă la ceilalţi? Afară nu îi poate lăsa nesupravegheaţi, în clasă nu fac linişte fiind atât de mici. E o problemă”, a spus Smaranda Florean, inspector şcolar pentru învăţământul primar.

Provocarea învăţătorului Pantea

Învăţătorul Ignat Pantea predă la Şcoala Generală din Şieuţ. E albit de ani şi aproape de pensie, dar va trebui să facă faţă, anul acesta, unei noi provocări: să ţină în mână nădrăvani de mai multe vârste pe care să îi înveţe şi carte.

„Sunt în pragul pensionării. Mie mi se pare a fi binevenită clasa pregătitoare aşa cum vrea ministerul, adică să fie o singură clasă, însă noi, la ţară, avem clase simultane. Eu voi avea trei clase, clasa pregătitoare cu cinci elevi, clasa întâi tot cu cinci şi clasa a treia cu şapte elevi. Vă daţi seama? Clasa pregătitoare are ora de 35 de minute, ceilalţi de 50 de minute. Timpul de 15 minute cu ce îl umplem la clasa pregătitoare?  Au spus că e la latitudinea fiecărui învăţător. Eu mă gândesc să-i las să zburde într-un colţ undeva în surdină, să nu îmi facă gălăgie. Vrând-nevrând, clasa întâi se va uita la ei, a treia la fel. Deci clasa cu care lucrez va fi atentă la mine, cealaltă se va uita la ei. Va fi mai mult decât vraişte. Talmoş-balmoş. Vă daţi seama cu trebuie să întocmesc orarul… Din discuţiile cu colegii, am ajuns la concluzia că fiecare la latitudinea şi potenţialul lui aşa va face”, spune bărbatul.

Învăţătorul nu ştie nici cum va face rost de materialele de care are nevoie la clasa pregătitoare: „Am să apelez la sprijinul părinţilor pentru că, orice ar fi, părintele face orice pentru copilul lui. Să le cumpere caiete speciale fiindcă clasa pregătitoare nu are voie să scrie, doar să deseneze, să picteze, anumite jocuri, orice dar să nu citească, să nu ştie că e literă, să nu se dea note şi multe altele. Cea mai grea va fi munca simultană şi nu vom găsi soluţii să parcurgem programele la fiecare clasă”.

Într-o situaţie similară e şi Maria Cătinean, învăţătoare la Şcoala Generală Ardan. „Eu am 16 copii la clasa pregătitoare şi ar urma să mai iau şapte copii din clasa a II-a sau a III-a. Va fi cam greu. Acum, la instruire, ne-am lămurit o mare parte din lucruri, dar, în condiţiile muncii simultane, o să apară greutăţi pentru că ora la cei mici e de 35 de minute. La predare simultană sunt activităţi directe cu învăţătorul şi altele independente. Când lucrezi la clasa a III-a, la matematică şi faci exerciţii la tablă, la cei din clasa pregătitoare trebuie să le dai o activitate independentă. Ori nu văd cum pui 16 copii să stea în linişte pentru că ai nevoie de linişte să lucrezi cu ceilalţi ca să nu le distragi atenţia. Atunci sigur că aceste întrebări ne persistă”, a spus ea.

Doar cu bănci şi mese nu se poate face şcoală

Învăţătoarea Doina Frumosu de la Şcoala Generală, Josenii Bârgăului aşteaptă cu emopţie să preia clasa pregătitoare.

„Foarte multe lucruri sunt neclare, de la minister până la noi. În primul rând, nu avem dotările corespunzătoare. Clasa pregătitoare se bazează pe foarte mult material concret  Dascălul trebuie să îl procure. Bine ar fi dacă ar putea implica autorităţile locale, dar bugetul pe anul în curs a fost aprobat în martie şi nu ştiu dacă se mai găsesc bani. Nu sunt fonduri pentru aşa ceva. Am înţeles că vor veni ceva truse de la Minister. Nu ştim cum arată şi ce conţin. Materialul didactic este extrem de necesar fiindcă zilnic copilul trebuie să poată lucra cu el. Mă refer la jucării, figurine, material mărunt, şabloane cu care ei au lucrat la grădiniţă, dar noi, la şcoală am lucrat cu un material didactic abstract. În acest moment sala de clasă în care voi lucra are mobilierul pe care doamna directoarea  avut grijă să îl aducă cu scaune mai mici, măsuţe pentru un singur elev, că nu mai stau doi. Ce e foarte bine e că mobilierul poate fi aranjat după activităţi, în semicerc, cerc, după cum e nevoie”,a  declarat ea.

În ceea ce priveşte aranjarea clasei, Doina Frumosu a spus că nu a avut timp să facă nimic până acum.

„Pe pereţi, deocamdată, sunt nişte scheme de gramatică că în sala aceea am avut eu clasa a IV-a, nişte tipuri de probleme. În timp voi aranja. Săptămâna viitoare va trebuie să am măcar materialul cu care să încep prima săptămână. O să aducem şi bobiţe de fasole, şi coji de nucă şi, dacă buzunarul ne permite să trecem prin librării şi să cumpărăm… Au apărut şi o grămadă de materiale de la edituri, dar sunt foarte scumpe. Doamna ministru, de câte ori are ocazia, spune să nu se adune bani la fondul clasei, nici măcar de la părinţi, aşa că vom cumpăra din salariu aşa cum am mai făcut”, a spus învăţătoarea.

Totuşi, femeia spune că va face o excepţie de la regula impusă de ministrul Educaţiei şi va apela la sprijinul părinţilor.

„Ca să dotăm clasa, să întocmim colţul cu biblioteca pentru grupa pregătitoare, tot la părinţi vom apela. Dacă au surplus de carte sau o carte de care se pot lipsi, să ne-o dea pentru un an. Asta se va întâmpla din 10 septembrie pentru că nu avem nimic specific acestei clase pregătitoare. Ei cărţi nu au, caiete nu au voie, totul se bazează pe ceea ce inventăm noi ca să putem parcurge programa care există. Unui copil de 6 ani trebuie să îi umpli timpul atât de util încât să îşi dorească mâine să vină din nou la şcoală. Eu voi avea 14 elevi”, a declarat Doina Frumosu.

Gabriela Gorgan de al Şcoala Generală Cetate a spus că se gândeşte să elaboreze un necesar de rechizite la prima întâlnire cu părinţii.

„Să discutăm şi vedem ce se poate realiza din ce propunem noi, ce pot oferi dumnealor şi, prin colaborare, să încercăm să facem treabă. Eu voi avea o singură clasă. E o mare deosebire faţă de clasele simultane. Am înţeles că direcţiunea a realizat mobilierul, clasa este amenajată în sensul că e zugrăvită. Eu mă gândesc să realizez cu părinţii o bibliotecă, dar tot aşa, dacă vor avea ei un fond de carte, dacă nu fiecare va contribui. Jucării sperăm să ne dea Ministerul că ne-a promis pentru înfiinţarea acelei ludoteci. Avem nevoie de materiale. Prin primărie, anul trecut, un număr de cărţi pentru clasele I-IV şi vom încerca să colaborăm din nou cu instituţia. Sala e cu mobilier, dar e goală. Vom face totul împreună cu părinţii şi copiii. În 10 septembrie vor fi primiţi copiii, mă gândesc să dăm o denumire clasei, o mascotă şi, încet-încet, vom face paşi mărunţi vom face tot ce va trebui. Am o oarecare teamă pentru că ei sunt mici şi ne vor pune răbdarea la încercare, ne gândim nu ei să se adapteze la noi, ci invers, noi la ei”, a declarat ea.

Învăţătoarea Alexandrina Prundar de la Şcoala Generală Livezile a spus că, în şcoala sa, există mobilier care trebuie instalat, dar material didactic nu este.

„Eu sper să găsesc câţiva părinţi care să mă ajute şi poate şi la primărie. Puţin mi-e groază de acest început de an şcolar. Am lucrat 20 de ani în sistem simltan. Ştiu că sunt şcoli care au patru clase simultan şi clasă pregătitoare. Acolo e problema. Noi am făcut pregătiri zilele acestea, să proiectăm activitatea, să ne organizăm ora, să facem orar, planificări, cum să alegem temele şi tot ce e nou, cu metoda integrată. Adică există o disciplină de bază, dar trebuie să folosim şi alte discipline. Deci, pe lângă matematică, să folosim şi muzică, şi educaţie pentru socioetate şi ştiinţe ale naturii. Numai că noi suntem începătorii, cei care deschidem drumul, ne străduim”, a declarat ea.

Rodica Brănişteanu, formator pentru învăţătorii care vor preda la clasa pregătitoare, a declarat că în timpul cursului, aceştia parcurg trei trei module.

„Unul se referă la curriculum integrat şi la interdisciplinaritate, unul la învăţarea bazată pe proiect şi cel mai important este legat de proiectarea didactică şi demersul educaţional. Oamenii sunt puţin speriaţi, dar eu cred că au învăţat multe lucruri şi şi-au lămurit multe probleme. E o mare noutate. Curriculum are la bază formarea competenţelor şi se intră la clasa pregătitoare cu predare integrată, ori la învăţământul primar şi gimnazial până acum, predarea integrată nu s-a prea aplicat. Ca să-ţi concepi o lecţie integrat, mai întâi ai nevoie de creativitate şi să te gândeşti la resursă”,a  spus Rodica Brănişteanu.

În ceea ce priveşte dotările, ea a spus că „unele materiale pot fi aduse de copii, altele de părinţi, altele se găsesc în biblioteca şcolii”.

„Problema clasei pregătitoare asimulate unor clase simultane e una pe care mă abţin să o comentez. La ţară, majoritatea sunt aşa, doar la oraş şi în comunele mari sunt clase individuale, de sine stătătoare. Din ştiinţa mea, nu ar trebui să se desfăşoare clasa pregătitoare simultan, dar au omis, în lege, că pot fi 2 -3 copii în aceste clase. Avem situaţii multe de acest gen. În zonele rurale îndepărtate sunt copii puţini”, a spus ea.

În Bistriţa-Năsăud, 179 de învăţători vor preda elevilor din clasele pregătitoare, dar 44 dintre ei vor avea, în acelaşi timp, şi la alte clase.

Cristiana Sabău