Mai multe străzi ale Bistrița, dar și parcarea magazinului Kaufland de pe Calea Moldovei, se inundă la fiecare ploaie abundentă din cauza faptului că apa meteorică se scurge prin sistemul de canalizare al orașului, iar multe cămine sunt înfundate în urma unor lucrări de construcții sau din cauza gunoaielor.
Imagini cu parcarea de la Kauflandul de pe Calea Moldovei transformată în lac au fost virale luna trecută când aplouat torențial. Într-o conferință de presă, noul director general al Aquabis, Andrei Kozuk, a explicat ce s-a întâmplat.
”În luna iulie, s-au înregistrat 197,6 litri de apă/mp. În 1985 s-au mai înregistrat 195 de litri/mp. Am avut averse torențiale care ar fi dat peste cap orice sistem de canalizare, însă la noi au făcut ravagii. Bistrița are un sistem combinat de rețele de apă menajeră și meteorică, făcut în anii 70. Astăzi, UE, legislația românească nu încurajează ca, în aceleași rețele, să ai apă uzată și apă pluvială și de aceea nici programele de finanțare nu alocă bani decât pentru apă uzată. Ideea este să nu ajungi cu apă curată meteorică în rețele de canalizare, să consumi energie și chimicale ca să o epurezi și să o deversezi. Important este ca apa meteorică, prin rețele pluviale, să ajungă direct în râu”, a spus Andrei Kozuk.
La Kauflandul de pe Calea Moldovei, unde se inundă acea parcare, angajații companiei de apă au intervenit imediat.
”Am curățat, am splat rețelele și am fost foarte mulțumiți de munca făcută acolo după primele averse, dar, după două săptămâni, am constatat că, sunt din nou probleme majore cu apele. Am ieșit în teren și am găsit sub un spațiu verde un cămin de 4 m care trebuia să preia toate apele de pe zona respectivă, dar care era umplut cu moloz, cu balast, cu de toate de când s-a construit în zona respectivă. L-am curățat, conducta de canalizare vine dinspre Calea Moldovei, Unirea și este sub o presiune extraordinar de mare și încercăm să identificăm care este cauza și să eliberăm presiunea care se produce în caz de averse torențiale. Când sunt averse ca în 27 iulie, orice sistem e greu să facă față, dar acest lucru nu este o scuză. De-asta ieșim în teren. Am fost cu administratorul public al Bistriței în zona Lucian Blaga. Deși nu pare posibil, o problemă de acolo poate crea,. prin sistemul de canalizare, o inundație la Kaufland pentru că, punând o presiune foarte mare pe rețea, zona Kaufland nu mai poate deversa în rețeaua de canalizare. Și atunci rezolvând o problemă într-o parte a orașului, efectul se vede dincoace. Nu avem ce să facem decât să luăm toate rețele dintr-un capăt. Avem auditul ploii care ne arată unde sunt probleme, mergem acolo și intervenim”, a explicat Andrei Kozuk.
Dar aceasta nu este singura zonă din oraș cu probleme. La ultimele ploi, s-au inundat străzile Eroilor și Industriei pe care s-a deversat apa din lacul de pe strada Burgului care s-a umplut până la refuz.
”Pe mine m-au șocat imaginile din rețeaua de canalizare. Acestea le-am găsit în strada Industriei. Ne-a luat o săptămână să le curățim. Există un lac de retenție pe str. Burgului creat pentru a prelua apele pluviale în caz de averse torențiale ca să nu ajungă toată apa aceea în rețeaua de canalizare. De acolo, există o rețea de pluviale care vine până în zona Industriei, iar de acolo, printr-un deversor de 1500 merge spre stația de epurare. Acolo era plin de gunoaie”, a spus Kozuk.
Alte probleme le-au creat fie constructorii, fie administrațiile locale.
”Foarte multă lume de pe Valea Slătiniței se plânge că nu este presiune la apă, că și-au stricat mașinile de spălat. Am luat-o pas cu pas de pe Calea Moldovei spre Unirea ca să vedem de ce nu este presiune la apă. În intersecția cu str. Școlii, am găsit un cămin de apă cu două guri de acces, complet acoperit cu pavaj. Căminul era umplut cu moloz, cu dale, întărite, betonate. Le-am scos cu canceul, cu dala, acolo sunt vane de închidere-deschidere a rețelei de apă. Vanele erau semi închise și apa ajungea cu presiune scăzută”, a spus directorul general al Aquabis.
”Responsabilitatea să oferim servicii de calitate, să ajungem cu apă la consumatorii noștri, să oferim servicii de canalizare corecte nu este doar a Aquabis. Este în principal a companiei dar și a UAT, și a clienților noștri, să păstreze curate șanțurile de lângă casă, să nu le transforme în ghene de gunoi, este și a constructorilor care lucrează și care pot pune o folie pe gura de canal atunci când descarcă nisip sau balast și fac lucrări în zonă. Este a noastră, a tuturor. Și aș vrea să înțelegem toți care este aria noastră de responsabilitate. Cu gradul de investiții din județ nu putem fi în același timp în Poiana Ilvei, Căian, Bistrița și Beclean”, a conchis directorul general al Aquabis.
Compania de apă administrează o rețea apă care se întinde pe 1.801 km și de canal pe 1.002 km.
Dacă fondurile UE se alocă doar pentru apă uzată, de ce nu accesați aceste fonduri pentru a construi o rețea de canalizare nouă, paralelă cu cea existentă, în care să conectați apa uzata?
Astfel, rețeaua veche (actuala) de canalizare ar putea rămâne doar pentru apa pluvială.
Efectul posibil:
-diminuarea presiunii din rețeaua de canalizare:
-scăderea majoră a costurilor cu apa pluvială care nu mai trebuie epurată, așa cum procedați acum-
-cetățeni mulțumiți ca nu le mai sunt distruse proprietatile.
Întrebare: canalizarea de pe Valea Bârgăului intră prin Bistrița sau o ocolește?
@Bis, Ai astupat şi tu un şanţ prin care se scurgea apa de ploaie să-ţi pui grăyarul şi ubreluţa şi acum vrei să se facă alte altă rând de conducte să nu mai băltească apă la tine ?
Este firesc că nimeni nu dă bani pentru canale pentru apa pluvială ci numai pentru reţelele de apă fiindcă apa pluvială trebuie să se scurgă prin şanţuri.
@Bis, Dacă se fac şi refac şanţuri costurile cu apa pluvială vor fi zero.
Soluţia rezolvări inundaţilor este evidentă şi anume refacerea reţelei canalelor şi şanţurilor de gardă pentru apa de ploaie.
Aquabisul împreună cu Primăria Bistriţa să iasă din birouri şi să meargă pe teren să deblocheze toate şanţurire care au fost blocate.
Măcar canalele de gardă bune care ne apără de inundaţii şi alunecări de teren de pe străzile Calea Clujului, Drumul Cetăţii şi Simion Mândrescu să nu le distrugem.
Așa este, șanțurile și canalele de gardă s-au astupat, s-au sunt pline de moloz și tot felul de gunoaie. Erau acele șanțuri care trimiteau apa de ploaie s-au când se topea zăpada spre râul Bistrita.
Pentru protejarea canalelor de gardă de pe străzile Drumul Cetăţii, Calea Clujului şi Simion Mândrescu sunt necesare amplasarea de garduri metalice aşa cum sunt cele de pe lângă pista de biciclete.
Lângă şanţurile de gardă de pe aceste străzi este necesar amenajarea de trotuare fiindcă acum zona arată mai nasol ca în ultimul sat din judeţ.
Ştim cu toţi să că în foarte multe zone ca Valea Ginzii, Stefan Cel Mare, Zăvoaie, Budac etc Nu există canalizare funcţională şi apa menajeră poluată cu rahat şi detergenţi este practic deversată în şanţuri ca după aceaa ajumgă direct în Bistriţa. Acest fapt determină ca obligatoriu ca toată apa puvliană să treacă şi să fie curăţată în staţia de epurare.
Va fi necesar să ne plimbăm cu hidrobiciletele în spate la stadion ha, ha cu masca de gaze pe meclă dacă toată apa împuţită din şanţuri se va scurge direct în Bistriţa şi nu va trece prin staţia de epurare.
Instalatiile facute intre 1970 si 1989 au fost dimensionate corect, de catre profesionisti adevarati scolarizati pe bune. Ulterior scoala a devenit un business, fabricile de diplome au aparut la tot pasul, lucrarile sunt facute la suprapret ca sa se poata fura cat mai mult, iar profesionisti cu scoala pe bune sunt tot mai putini. De aia apar lacuri in oras cand ploua torential.
Acolo înainte de construcția mallui exista un canal de gardă care colecta toată apa pluvială.
Acum probabil sa montat o conductă sub
dimensionată !
O altă soluție tehnică adoptată de marile orașe e mărirea suprafeţelor de retenţie tampon- vegetaţie, iarbă.
Efectul e simplu.
Datorită betonării masive în anumite zone ceea ce se. întâmplă în cazul ploilor torenţiale , e acumularea rapidă în scurt timp a apelor spre sisteme , îm scurt timp suprasaturate ce duce la debordări fără a putea gestiona cantitatea mare de apă meteorică. În schimb , în cazul suprafeţele verzi , sistemele radicelare acţionează ca un burete, permiţând o infiltrare lentă și treptată , controlată , o parte e reţinută de plante.. E dovedit. Chiar pe acoperișuri etc..punctele acestea ajută. De aceea vorbim de versanți cu păduri de protecţie în bazinele hidrografice. Oraşele trebuie amenajate pe cât poaibil la fel. Multă suprafață verde. În Kaufland s-a betonat prea mult.
Există o soluţie veche care funcţionează bine din antichitate se numeşte ȘANŢ.
https://www.frontiersin.org/journals/environmental-science/articles/10.3389/fenvs.2025.1520934/full
Ideal planul de urbanism ar trebui să evite creerea unor suprafețelor imense betonate ; dezastru garantat.
Spun foarte pe scurt istoria primului Împărat al Chine.
În zona dintre cele două fluvi din China în fiecare an se produceau inundaţi mari. Fiecare localitatea ridica diguri din ce în ce mai mari însă degeaba că în fiecare an apa mare le distrugea.
Într-un o localitatea a fost desemnat un om să găsească o soluţie să facă un dig şi mai mare şi mai rezistent altfel îşi va pierde capu.
Omul respectiv pe care îl chema Chi în locul să se gândească să facă un dig sa gândit să facă canale adică şanţuri mari pentru ca apa când vine mare să se scurgă în şanţurile mari. Chi a mers şi în multe alte localităţi şi ia convins să-şi facă şanţuri mari. Când a venit apa mare apa sa scurs prin şanţuri şi nu a inundat . Ca urmare Chi nu şi-a pierdut capul ba din contră a fost ales împărat şi imperiu sa numit China după numele lui.
Vegetatie vs santuri- rolurile lor sunt diferite și se completează reciproc:
1. Șanțurile de scurgere (drainaje, rigole)
Avantaje:
Direcționează rapid apele pluviale spre zone sigure (pârâuri, bazine de retenție).
Eficiente pentru volume mari de apă venite brusc.
Ușor de întreținut și relativ ieftine de realizat.
Limite:
Nu absorb apa, doar o deviază.
Dacă rețeaua de evacuare este suprasolicitată sau blocată, pot contribui la acumularea rapidă a apei.
2. Suprafețele cu vegetație permeabilă (pajiști, zone verzi, grădini de ploaie)
Avantaje:
Infiltrează apa în sol, reducând debitul de suprafață.
Încetinesc scurgerea și reduc eroziunea.
Îmbunătățesc calitatea apei prin filtrarea sedimentelor și a poluanților.
Aduc beneficii suplimentare (biodiversitate, răcirea microclimatului).
Limite:
Pot absorbi doar un anumit volum de apă (capacitatea solului).
Dacă solul este deja saturat sau impermeabil, eficiența scade.
🔑 Concluzie:
Nu e vorba de „santuri sau vegetație”, ci de o combinație optimă.
Pentru ploile torențiale și volume mari: șanțurile sunt esențiale pentru evacuare rapidă.
Pentru prevenirea pe termen lung și reducerea presiunii pe șanțuri: suprafețele vegetale și zonele permeabile sunt critice.
De aceea, multe orașe moderne implementează conceptul de “infrastructură verde-albastră”: șanțuri și canale integrate cu zone verzi, grădini de ploaie și bazine de retenție.
Observatia mea era legata de superbetonarile din nordul orasului. Clar odata cu disparitia campurilor cu vegetatie , etc colectarea apelor se face superapid si e imposibila drenarea a fel ca si in trecut.
Deci, e scris in cer, alte inundatii vor urma fara masuri.
Ca le place unora sau altora.
@cc Problema inudaţilor este simplă şi nu are legătură cu betonarea sau spaţiu verde şi alte bazaconi woke ci faptul că nişte NESIMŢIŢI au astupat şanţuri până când funcţiona bine sistemul de şanţuri nu se produceau inundaţi în Bistriţa.
Este suficient să fie astupat şanţul într-un singur loc şi toată porţiunea de şanţ este compromisă.
Cei din primărie trebuie să iasă din biroul şi să controleze toate şanţurile.
Aştep să văd o hartă cu sitemul de şanţuri şi cu porţiune cu probleme în care şanţurile au fost astupate.
O cauze este construirea caselor de pe dealuri care a dereglat complet scurgerea apelor plus alunecări de teren.
Pe lângă desfundarea şanţurilor vechi deoarece oraşul sa extins este nevoie de un sistem de şanţuri noi.
Bistriţa sa dezvoltat anapoda foarte prost de aceea avem şi vom avea mari probleme cu inundaţile.
Sunt puţine şanţuri-canale colectoare în Bistriţa practic doar două Valea Căstăilor şi Valea Rusului . Acestea sunt total insuficiente . Pentru a suplini acest fapt sau făcut tot felul de improviziţi ca staţi de pompare etc ca orice improviţaţie aceste nu fac faţă şi la un momendat crapă. Trebuie făcute noi şanţuri colectoare în care apa să se scurgă normal gravitaţional.
Exemplu a fost un şanţ canalul Mori care a fost astupat cu o zonă pietonală. Acum în loc să-l refacă să fie util acolo vor pune complet nefolositoare ” panseluţe ” şi băncuţe.
În paranteză spun că acolo între Flora şi depozitul de fructe sunt cele mai urîte statui din oraş.
În acest context internaţional delicat sistem de şanţuri mari adică canale de gardă va putea fi folosit ca sistem de apărarea atât în cazul unei invazi terestre cât şi în cazul unui atac aerian.