De ce suntem la ani lumină de alte oraşe dezvoltate. Ce face administratorul municipiului Oradea

Instituită şi la Bistriţa începând cu al treilea mandat al primarului Ovidiu Creţu, funcţia de administrator public al oraşului, ocupată acum de fostul viceprimar George Avram (PSD), nu îşi arată deocamdată utilitatea în municipiul nostru. În alte locuri din ţară, cum ar fi Oradea, spre exemplu, ea este ocupată de un fost procuror şi consultant în business, Dacian Palladi, care a vizitat de curând oraşul nostru şi a avut amabilitatea să ne răspundă la câteva întrebări legate de activitatea sa.

Ce face un administrator public într-un oraş atât de dezvoltat cum e Oradea? 

Coordonează direcţiile publice delegate lui de către primarul municipiului. La Oradea, în cazul meu, se ocupă de coordonarea direcţiei economice, a serviciului de achiziţii publice, a compartimentului management spitale, a instituţiei arhitectului şef, urbanism şi amenajarea teritoriului, coordonarea societăţii comerciale cunoscută sub denumirea de Agenţia de Dezvoltare Locală Oradea. Se ocupă de coordonarea activităţii relaţiilor cu publicul, plus ceea ce înseamnă o direcţie care are ca obiect de activitate administrarea internă a primăriei ca şi entitate.

Administratorul public al oraşului poate avea o viziune pentru dezvoltare? 

Fără îndoială. Dacă intraţi pe oradea.ro, la poziţia administratorului public, veţi vedea că el este persoana care are dreptul să opineze, ba chiar obligaţia să opineze cu privire la diverse aspecte ale comunităţii orădene.

Depinde dezvoltarea oraşului şi de cum vede administratorul public anumite lucruri? 

Da, cu anumite limite. Persoana aleasă este primarul municipiului. El este cel care, în cele din urmă, conturează şi alege priorităţile, pe de o parte. Pe de altă parte, administratorul public este reprezentantul managementului profesionist, tehnicist, care vine, îşi spune părerea, subliniază, se asigură că este bine înţeles de către primar care, în cele din urmă, ia hotărârea.

Când vine cineva din afară, un administrator public al altui oraş, cum vede Bistriţa? 

Nu îmi permit să fac pe deşteptul. Oradea e un oraş de aproximativ 200.000 de locuitori. În 2015, am avut o performanţă teribilă, am atras 150 de milioane de euro fonduri europene într-un singur an, lucru care a impactat teribil comunitatea şi a ridicat foarte mult ştacheta. Noi suntem în ipostaza în care nu suntem mulţumiţi, vrem mai mult, iar a rămâne acolo, sus, necesită mult efort, multă muncă şi mult sacrificiu, într-un asemenea stadiu suntem noi. Dacă tot mă forţaţi să vă spun, peste tot se poate mai bine şi mult mai bine. Şi primii pe listă suntem noi, orădenii. Şi la dumneavoastră în oraş, asumându-mi limitele cunoaşterii, se poate mult mai bine. Şi fără îndoială suntem într-o conjunctură istorică volatilă în care nu ne permitem să dăm cu piciorul oportunităţilor, adică fondurilor europene, în lipsa cărora probabil mulţi dintre noi ne-am târî.

Şansa oraşelor mici cu trecut istoric, cum e şi Bistriţa, care ar fi în opinia dumneavoastră? 

Suntem mai multe formule de dezvoltare. Niciuna nu are pretenţia de a fi perfectă şi fiecare are dezavantajele ei. O formulă include sporirea numărului locuitorilor şi a populaţiei, dar vedeţi că noi continuăm să pierdem şi nu avem o variantă optimistă în ce priveşte demografia României, pe de-o parte. Unde sunt mulţi oportunităţile cresc şi este foarte probabil ca bunăstarea să apară mult mai uşor. Pe de altă parte, există varianta de a ocupa o nişă la nivel regional, naţional, ca să nu spun internaţional, zonele acelea în care eşti tu şi cineva spune „merită să vin aici pentru că …”. Încă nu valorificăm atuurile unei istorii abandonate de toţi în toată România asta. Nu am ştiut să o transformăm într-un produs, să marketizăm lucrul acesta. Şi sigur că sunt alte formule pe val. Forţa de muncă, cantitatea ei, dar mai ales calitatea ei devin prin sine un argument. Suntem o ţară privită ca una generatoare de forţă de muncă ieftină pentru exterior şi chiar şi pentru serviciile din interiorul României în folosul managementului companiilor străine. Deci avem de lucru pe toate zonele. Nu avem decât să le mixăm cum putem într-un cadru regional, naţional şi internaţional complicat.

Ca şi om care activaţi în business cum credeţi că va fi anul 2017? 

Noi, consultanţii, prin structura noastră, suntem în cel mai bun caz nişte optimişti rezervaţi. Preferăm să ne surprindem clienţii şi să fim şi noi surprinşi plăcut prin faptul că prognozele pesimiste nu s-au realizat, dar trăim vremuri complicate care pot fi extrem de volatile. România nu înseamnă că stă pe loc, dar este extrem de vulnerabilă la nivelul marii majorităţi a populaţiei, extrem de vulnerabilă din punct de vedere geostrategic, iată că şi politic avem frământările noastre. Aş vrea să cred că 2017 îşi va păstra liniştea anului 2016 dintr-un anumit punct de vedere şi bunăstarea va creşte, bunăstare care de la an la an se consolidează, dar departe de a vorbi de bun fenomen naţional în care cei mai mulţi suferă şi se chinuie să trăiască de pe o zi pe alta. Trebuie să ne străduim să facem ceea ce depinde de noi, dar eu sunt o persoană cu o puternică amprentă creştină şi nu uit că la cârma tuturor este Dumnezeu. Ca atare, să facem ce depinde de noi, cu frică şi cu dragoste de Dumnezeu.

Notă: La Bistriţa, administratorul public s-a ales cu această demnitate după ce a fost prins băut la volan, iar apoi a ajuns în atenţia DNA ca revoluţionar cu preocupări dubioase. Singurul lucru cu care a ieşit în evidenţă este că, de curând, supraveghea tăierea copacilor din oraş.