Deania Neagră, volum de proză semnat Alexandru Petria, a ieșit din tipar

De-a lungul celor 155 de pagini, autorul care în 2010 a surprins cititorii cu un micro-roman îndrăzneț, dezinhibat dincolo de orice limite și inedit, Zilele mele cu Renata, revine cu această colecție de povestiri, ce pot fi citite atât independent cât și ca părți ale unui întreg savuros, divers și nemilos, care este Deania neagră, o localitate imaginară populată de figuri pe care n-ai nicio șansă să le uiți cu ușurință, odată ce te lași pătruns de atmosfera cărții.

“Personajele sunt captive într-un univers dominat parcă de o mecanică inversă, ale cărei legi răsturnate îndreaptă orice acțiune spre o continuă degradare a condiției umane – a valorilor pe care aceasta le implică. Fiecare pagină a cărții ne coboară tot mai adânc în abis”, scrie Daniel Vasile, încercând să surprindă esența Deaniei negre a lui Alexandru Petria. Într-adevăr, sunt multe pasaje atroce în volumul lui Alexandru Petria dar, în același timp, nu trebuie ignorate nici scenele “gingașe”, cum le numește Liviu Antonesei, duioșia și umorul cu care Petria își atinge din când în când personajele cărții. 

„Cufundându-te în lumea Deaniei nimic nu ți se pare nefiresc. Însuși straniul este atât de bine contopit cu normalitatea, cu blazarea, cu cotidianul, încât nici nu-ți dai seama când aluneci într-altă lume”, scrie Sorina Ivașcu. O remarcă foarte pertinentă, ce te face să te gândești că Alexandru Petria ar avea cu adevărat resurse pentru a deveni și un autor de nuvele horror cât se poate de reușite! 

Personaje precum Călin Bob, Afinia, pornoromancierul, Eleonora Popoviciu, senatorul Precup, Stela și Miralma, sunt plasate într-o lumină aprigă, care le arată așa cum sunt până în străfundul ființei dar, în același timp, citind povestirile din Deania neagră, devine indubitabil că autorul iubește aceste personaje, în toată diversitatea lor. Nu ne rămâne decât să citim cu o privire proaspătă cartea pe care ne-o oferă cu dărnicie Alexandru Petria, și să surprindem în ea cât mai multe sentimente și chipuri umane. 

Chiar încă dinainte de apariție, volumul Deania neagră a stârnit reacții de un entuziasm pe bună dreptate greu temperat, din care merită să le amintim pe cele ale scriitorilor Liviu Antonesei, Dan-Silviu Boerescu și Petru Popescu:

“O carte pe care am citit-o „dintr-o bucată” și pe care am recitit-o imediat, dar tot am rămas sur ma soif – mi-ar fi plăcut să fie măcar de două-trei ori mai voluminoasă! Prin ce m-a cucerit? Prin micile „povești” atroce, gingașe sau gingaș-atroce, cîteodată chiar „crude și insolite”, prin caracterele excelent schițate în două trei pagini, prin calitatea stilului, excelent adaptat de autor micilor spații explorate. Nu mă îndo- iesc că voi deschide adesea această „casetă de bijuterii”, pentru a revedea un inel, o agrafă, un colier. Și, de bună seamă, aș fi foarte bucuros dacă autorul ar recidiva cît de repede.” (Liviu Antonesei)

“Cine spune că, în țara lui Caragiale (I.L.), marea literatură nu se poate naște din teme „mărunte”? Instantaneele în proză ale lui Alexandru Petria surprind o lume la intersecția fabulosului nebănuit cu pitorescul jegos, cartografiind universul în continuă schimbare, aproa- pe volatil, al contemporaneității mărunte. Scriitorul reușește această performanță cu cinism narativ bine stăpânit, cu tandrețe, chiar… dar una deloc lipsită de cruzime. Bine ați venit într-o cușcă a maimuțelor actualizată în Deania neagră! ” (Dan-Silviu Boerescu)

“Prozele scurte ale lui Alexandru Petria sunt pline de surprize – ca, de pildă, fantezia personajului Todoran, care, după un act sexual familiar și fără magie, visează deodată că are umerii și brațele acoperite de porumbei. O altă lume nevăzută, uneori sinistră, alteori de vis, este ceea ce oferă autorul înăuntrul trăirilor tuturor personajelor, declarate – și cunoscute – în mod intenționat mediocre, tocmai pentru a ni se arăta că, de fapt, sunt misterioase. Cel mai misterios rămâne autorul însuși. După un asalt anecdotal și imaginar unanim foarte bine scris, ne rămâne încă necunoscut, dar dator să ni se desfășoare în narative mai lungi. Sunt extrem de curios să continui să-l citesc.” (Petru Popescu)

Un fragment din povestirea “Când este în toane bune cucul”, din volumul Deania negră, poate fi citit mai jos:

Când a murit Afinia, cei apropiați au fost curentați, ai zice. Se împiedecau unii de alții, nu pune aia acolo, pune-o dincolo, sună în stânga, ba în dreapta, cheamă popa, comandă coroanele, vorbește cu groparii, pentru sicriu, anunță prietenii, am uitat ceva?

După ce doctorul Chiorean a certificat decesul, au spălat-o pe Afinia și au îmbrăcat-o cu haine noi. Sergiu, întrând în cameră, revenit de la magazin, a observat că pe talpa pantofului drept al Afiniei a rămas o etichetă galbenă.

Spre seară, doi haidamaci au adus sicriul.

– E o treabă, cucoană, i s-a adresat unul cu început de chelie bunicii lui Sergiu.

– Ce treabă?

– Nasoală, a naibii, nu merge capacul, se băgă în discuție și celălalt, cu cel puțin 47 la bocanci.

– Dar pentru o sticlă de palincă o dăm gata…, reluă primul.

Sergiu se uita nedumerit, toți din familie au ieșit, de el au uitat. A văzut cum cei doi o așază pe Afinia pe podea, pe covorul înflorat, cu fața în jos, cum cheliosul îi pune sub față o pernă cu broderii. Apoi cum haidamacul cu 47 la bocanci s-a lăsat cu greutatea unui picior pe coloana vertebrală a Afiniei, de mai multe ori, până oasele au pârâit. Haidamacii au băut câte un gât de palincă.

O primă lansare a volumului Deania neagră va avea loc la Cluj, pe data de 14 mai, ora 19.30 la Librăria Book Corner, în cadrul turneului “Exerciții de rebeliune”, al editurii Herg Benet.

Alexandru Petria s-a născut la 27 februarie 1968, în orașul Dej, județul Cluj. Debutul publicistic și poetic și l-a făcut în “Tribuna”, în 1983. Printre cărțile publicate se numără “Neguțătorul de arome”(1991, poeme), “33 de poeme”(1992) și “La ce bun poeții…”(colectiv, interviuri). În 2010,  i-a apărut romanul Zilele mele cu Renata, la editura Tritonic. În decursul carierei sale, Petria a colaborat sporadic la toate revistele literare importante.

După 1989, Alexandru Petria a devenit șeful Comisiei pentru abuzuri și drepturile omului în CPUN-ul municipiului Dej. Împreună cu Radu Saplacan și Zorin Diaconescu, el a întemeiat săptămânalul dejean “Gazeta someșeană”- primul număr a fost scos în 23 decembrie 1989. În 1992, el a fost candidat din partea Mișcarii Ecologiste din România la Camera Deputaților. Între anii 1992 și1994, pe vremea directoratului lui Alex Ștefănescu, a fost redactor de investigații la revista bucureșteană “Zig-Zag”. Între anii 1994-1995, a fost reporter de investigații la ziarul “Cotidianul”. În intervalul 1995-1996, Petria a fost redactor șef al săptămânalului bucureștean pentru comercianți “Hermes” și redactor la săptămânalul “Partener” publicat de trustul “Romania Azi”. După reîntoarcerea în Ardeal, a fost redactorul șef al săptămânalului “Monitorul de Someș”, apoi, în 2000, a fondat propria sa publicație, lunarul “Realitatatea de Bistrița-Năsăud, Dej și Gherla”, al cărei director este și în prezent.

Primele impresii de la cititori pot fi citite mai jos:

http://jurnalulliterar.blogspot.com/2011/04/deania-neagra-de-alexandru-petria.html

http://sorina2511.blogspot.com/2011/05/alexandru-petria-deania-sa-neagra-si-eu.html 

Volumul Deania Neagră poate fi comandat online pe Librăria Herg Benet – http://www.libraria.hergbenet.ro/?category=3xandddproduct_id=18