”Este un proiect important pentru judeţ, sper să fie declarat eligibil. Obiectivul general este regenerarea estetică şi funcţională a Muzeului, ca obiect valoros de patrimoniu şi reper important în turismul cultural şi istoric. Proiectul va fi depus pe fondurile norvegiene şi am speranţe mari că vom accesa aceşti bani. Vor urma apoi proiectul tehnic şi implementarea investiţiei”, a spus preşedintele Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, Radu Moldovan. Într-o şedinţă extraordinară a CJ, proiectul a primit 18 votuiri ”pentru” şi 6 abţineri.
Subsolul va deveni spaţiu interactiv de creaţie, curtea care va avea sistem de iluminat ambiental va fi împărţită în mai multe zone – urbană (parc tematic cu spaţii verzi, două fântâni arteziene), rurală (alei, gazon, marcarea bisericii din lemn), piaţă volantă pentru târguri şi expoziţii. În timpul lucrărilor, care vor dura doi ani, se vor crea 63 de noi locuri de muncă, iar după finalizare vor fi şase noi posturi: două de supraveghetor, două de ghid galerii de artă şi două de ghid obiective culturale.
Valoarea totală a cheltuielilor din proiectul ”Concept de amenajare, funcţionare şi revitalizare a unor spaţii interioare şi curţii Muzeului Judeţean Bistriţa-Năsăud” este de 6.250.379 lei (inclusiv TVA).
Proiectul vizează măsuri de renovare ale unor porţiuni din Corpul A şi reamenajarea curţii interioare, din perspectiva creării unei noi imagini a muzeului, care să capete un rol mai activ în raport cu comunitatea locală şi să aibă o atractivitate sporită. Astfel, proiectul îşi propune ca, printr-o suită de măsuri de dotare şi modernizare, să pună mai bine în valoare patrimoniul cultural existent, să consolideze calitatea muzeului de reper important în turismul cultural şi istoric, să regenereze imaginea muzeului, utilizând soluţii inovative preluate din experienţa internaţionale şi integrate şi adaptate potrivit specificului Muzeului Judeţean.
Proiectul va veni cu noi soluţii de mobilare şi expunere; utilizarea mijloacelor multimedia pentru diversificarea şi eficientizarea transferului de informaţie către public, creşterea atractivităţii domeniilor de interes; asigurarea de spaţii multifuncţionale, care să permită conferinţe de mică şi medie anvergură, prezentări, lansări de carte, expunere de suveniruri, mese rotunde, evenimente de profil, evenimente pentru comunitate etc.; asigurarea mediului care să favorizeze şi să catalizeze interacţiunea între comunitatea locală, turişti, invitaţi, personalităţi în domeniile de interes ale muzeului; regenerarea secţiei Ştiinţe naturale, o nouă scenografie de expunere şi contact al publicului cu exponatele şi informaţiile; deschiderea unor spaţii noi în demisolul muzeului pentru asigurarea unui cadru inovativ de contact al publicului cu informaţiile relevante; remedierea unor porţiuni degradate şi a unor aspecte nefuncţionale; reconsiderarea curţii interioare ca spaţiu de interacţiune şi cunoaştere.
În urma activităţilor prevăzute prin proiect, secţia de istorie naturală va fi dotată corespunzător, în conformitate cu normele internaţionale de conservare şi prezentare, precum şi potrivit obiectivelor de creştere a atractivităţii a muzeului.
La 1 octombrie 1950 a luat fiinţă Muzeul de istorie Bistriţa, nucleul actualului Muzeu Judeţean, având sediul în fosta clădire a Bisericii minoriţilor (sec. al XIII-lea). Secţiilor de arheologie şi istorie li s-au adăugat cele privind arta populară, ştiinţele naturii, artele plastice. În anul 1986 toate secţiile muzeului au fost reunite în actuala locaţie de pe str. Gen. Grigore Bălan, clădirea fostei cazarme a Regimentului 63 Infanterie (sec. al XIX-lea), fiind inaugurat astfel Complexul Muzeal Judeţean Bistriţa-Năsău. Muzeul a fost reorganizat aici cu toate cele patru secţii: ştiinţele naturii, arheologie-istorie, etnografie-artă populară şi arte plastice. Complexul Muzeal face parte din grupa B a monumentelor istorice – obiective reprezentative pentru patrimoniul cultural local.
Proiectul pentru reamenajare, şi revitalizare a unor spaţii interioare şi curţii Muzeului Judeţean Bistriţa-Năsăud, este necesar dar nu si suficient pentru cresterea functionalitatii institutiei si gradului de atractivitate. De aceea, Consiliul Judetean poate face mai mult pentru ca Muzeul Judetean sa devina mai atractiv si mai integrat in viata bistritenilor. Astfel, prin demolarea centralei termice de pe str. Bistricioarei, ar permite sa se deschida o artera de circulatie cu intrare prin spatele BCR si iesire pe langa Camera de Comert si Industrie, in str. Petre Ispirescu. In lungul acestei alei care ar putea fi numita chiar “Strada Muzeului” sau ” Aleea Muzeului” ar putea fi deocamdata amenajate parcari de suprafata care sa deserveasca institutiile adiacente, precum BCR, Centrul Judetean de Cultura, Muzeul , Camera de Comert si Industrie,etc. De asemenea s-ar putea incepe sistematizarea zonei din jurul Muzeului Judetean, unde cu putina imaginatie s-ar putea gasi un loc unde sa fie mutata macheta din lemn a cetatii medievale care in prezent se afla in Piata Centrala, intr-un loc total nepotrivit.
Pentru corectitudine, Muzeul de istorie Bistriţa infiintat la 1 octombrie 1950, nu a avut sediul în fosta clădire a Bisericii minoriţilor, ci in una dintre cladirile ansamblului manastiresc, care pana in 1948 au apartinut Bisericii Greco-catolice. Reamintim ca in 1893 biserica (fosta a minoritilor) impreuna cu ansamblul manastiresc nefolosit la vremea respectivă, fusese cumpărate de Biserica Greco-catolică, cu suma de 35.000 de florini avand in vedere ca la acea vreme romanii nu aveau voie sa isi construiasca biserica in interiorul orasului. Au fost apoi efectuate ample lucrari de reabilitare si adaptare la nevoile cultului greco-catolic. Porticul vestic a fost refacut in stil gotic si a dobândit aspectul actual în perioada interbelică. Biserica de la Coroana a fost martora activa la evenimente importante de traire si simtire ramaneasca, intre care si Marea Unire de la 1018. De aici a plecat spre Alba Iulia delegatia romaneasca participanta la marele act al unirii, dupa ce “Credentialele” fusesera sfintite in aceasta biserica. În 1948 regimul comunist a desfiinţat Biserica Greco-catolică, drept urmare şi biserica a fost preluat de către ortodocşi, iar in una din cladirile ansamblului manastiresc a functionat multa vreme Muzeul Bistritean.