Diagnostic: Stăm prost la toate capitolele!

”Analiza pe infrastructura de transport arată că situaţia actuală este foarte critică pentru a susţine adecvat turismul şi dezvoltarea industrială în judeţ, mai ales în zona rurală. Cu prioritate trebuie puse în practică un proiect care să lege sudul şi nordul judeţului prin zona montană, un proiect pentru realizarea unui terminal multimodal în Bistriţa, un proiect pentru realizarea unui mini-aeroport în Bistriţa şi rezolvarea tuturor căilor de acces rutiere în zonele turistice rurale, a unui proiect de cale ferată pentru conectarea Bistriţei la cursele de trenuri care ajung în capitală. În plus, trebuie aplicate şi proiecte suport, precum ar fi cele referitoare la instruirea resursei umane de specialitate în sisteme de transport inteligent, reabilitarea căilor ferate principale etc.

În ceea ce priveşte transportul public local, per global problemele nu sunt critice, însă o prioritate ar fi crearea pistelor pentru biciclete atât în oraşe, cât şi între localităţile judeţului, în special înspre zonele cu potenţial turistic. De asemenea, ar putea fi valorificate oportunităţile de finanţare pentru a crea un parc de vehicule pentru transportul public în zonele turistice.

Dacă ne raportăm la infrastructura de utilităţi, problemele pot deveni critice dacă nu se intervine corespunzător în anii următori. O prioritate ar fi rezolvarea cât mai rapidă a reţelei de canalizare, precum şi îmbunătăţirea sistemelor de epurare a apelor gospodăreşti în zonele rurale. De asemenea, trebuie să intre în planul de priorităţi proiectele de stopare a poluării râurilor cu ape reziduale şi menajere.

Conform rezultatelor pe factorii de mediu, observăm că situaţia este critică şi necesită inovaţii ridicate pentru remedierea problemelor actuale. Dacă judeţul doreşte să devină un brand în eco-agricultură şi eco-turism atunci trebuie lansate de urgenţă proiecte prin care să se pondereze utilizarea pesticidelor în agricultură şi să se asigure un control minuţios al utilizării chimicalelor în acest sector, proiecte pentru crearea de spaţii verzi suplimentare în oraşul Bistriţa, inclusiv a acoperişurilor verzi, precum şi proiecte de stopare a contaminării apelor cu reziduuri industriale, agricole şi orăşeneşti. De asemenea, trebuie aplicate proiecte pentru educarea la nivel de masă a populaţiei din zonele rurale în direcţia dezvoltării durabile a comunităţilor. Se pot reconverti fostele zone miniere în arii pentru turism extrem, pentru spaţii necovenţionale etc. Un exemplu interesant, care poate fi urmat, este fosta zonă minieră Bochum-Ruhr din Germania. De asemenea, trebuie exploatate mult mai bine apele cu efect benefic pentru sănătate, prin dezvoltarea infrastructurii de tratament. În zona rurală se poate lansa un proiect amplu de susţinere a utilizării energiei solare, dar şi a minicentralelor eoliene de fermă, mai ales în zona de munte şi câmpie.

În ceea ce priveşte managementul deşeurilor, situaţia în judeţ a devenit critică şi se întrevede a fi critică şi pe termen mediu şi lung dacă nu se intervine cu proiecte inovative de sistem, la scară largă. Prioritatea este în acest caz finalizarea sistemului de management inteligent al deşeurilor şi racordarea tuturor localităţilor rurale la acest sistem. În plus, toate localităţile rurale trebuie obligate să îşi construiască puţuri seci pentru animale moarte şi grupuri sociale conform normelor europene.

Pe dimensiunea ariilor protejate şi a biodiversităţii, trebuie valorificate mai bine izvoarele de apă minerală şi turismul tematic în natură, pentru valorificarea cu scop educativ a faunei şi florei unicat din judeţ. De asemenea merită accesate fonduri pentru dezvoltarea unor bănci de seminţe şi material seminal pentru speciile pe cale de dispariţie. Defrişările pădurilor din judeţ fără nici un fel de responsabilitate pentru consecinţele generate asupra mediului înconjurător, a faunei şi florei trebuie reconsiderate. Pe termen mediu şi lung rezultă un cost social mult-mult mai ridicat prin menţinerea stării de fapt decât prin limitarea valorificării comerciale a materialului lemnos. Trebuie găsite soluţii prin care despăduririle să fie acceptate numai pentru activităţi productive cu valoare adăugată ridicată derulate în judeţ (mobilier simplu, mobilier complex, mobilier de lux, module semifabricate pentru construcţii, tâmplărie pentru clădiri etc.). În acest sens, judeţul se poate declara oficial ca protector al mediului şi poate stopa prin politici publice inteligente exploatarea lemnului dacă acesta urmează a fi exportat din judeţ numai în forma primară. În acest demers trebuie o susţinere puternică din partea societăţii civile pentru a contrabalansa corupţia şi mafia din sistem. Soluţiile inteligente nu se referă la controlul efectuat de funcţionari, deoarece funcţionarii pot fi relativ uşor de corupt sau nu au suficiente resurse ca să lupte eficace cu structurile mafiote din industria lemnului. În multe situaţii defrişarea ilegală se face cu complicitatea Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare şi Direcţia Silvică sau chiar cu complicitatea pădurarilor, a poliţiei locale şi a autorităţilor locale. O soluţie posibilă este redimensionarea suprafeţelor de pădure care pot fi exploatate, monitorizarea din satelit cu ajutorul unor sisteme software specializate (şi inclusiv a unor senzori adecvaţi) a zonelor de pădure, coroborată cu amenzi foarte mari pentru încălcarea legii, măsuri drastice de concediere a angajaţilor din direcţiile silvice acolo unde fenomenul atinge valori ridicate.

De asemenea, în aceste zone trebuie încurajate alte activităţi economice ca alternativă pentru localnicii care trăiesc din exploatarea lemnului. Printre soluţii ar putea fi şi subvenţiile acordate localnicilor care îşi conservă sau extind fondul forestier. Pentru astfel de abordări trebuie însă voinţă politică.

Problemele legate de mediu au atins un nivel critic şi trebuie găsite soluţii inovative majore pentru a remedia situaţia.

Dezvoltarea capitalului uman – problema referitoare la resursa umană în judeţ este foarte critică, fiind cauzată de scăderea continuă a populaţiei judeţului, migrarea tinerilor din judeţ spre alte zone urbane cu mai multe oportunităţi şi de numărul mare de persoane care au numai studii primare şi gimnaziale. Cu prioritate trebuie acţionat pentru dezvoltarea învăţământului vocaţional, de scurtă durată, pentru adulţi, în vederea calificării în diverse meserii, dobândirii de cunoştinţe practice în diverse domenii (ex. pentru populaţia rurală, cunoştinţe în practicarea unei agriculturi performante), dar şi proiecte de diseminare a „poveştilor de succes” în diverse iniţiative antreprenoriale în zona rurală. Trebuie „re-inventat” învăţământul profesional şi de meserii sub coordonarea consorţiilor de agenţi economici. Colaborarea strânsă cu universităţile de prestigiu trebuie menţinută şi întărită pentru a asigura un învăţământ universitar de calitate în Bistriţa, în vederea diminuării fenomenului de migraţie al tinerilor. Schemele de ajutor social trebuie înlocuite cu alte forme de sprijin a populaţiei sărace. Un exemplu ar fi fabricile sociale.

Pe dimensiunea referitoare la turism, analiza a scos în evidenţă existenţa unui număr semnificativ de atracţii turistice (două parcuri naţionale, mai multe arii protejate, tradiţii locale, patrimoniu cultural şi istoric deosebit de bogat), cel puţin la acelaşi nivel cu judeţele învecinate Maramureş şi Suceava care sunt considerate destinaţii turistice deja consacrate. Cu toate acestea, rezultatele judeţului Bistriţa-Năsăud la capitolul turism pot fi considerate cel mult slabe (mult sub media pe ţară). Trebuie acţionat prioritar pentru protejarea reală a tuturor elementelor cu potenţial cultural şi turistic şi trebuie demarat un proiect eficace de promovare a acestora.

Trebuie de asemenea acţionat prioritar pentru dezvoltarea reţelelor turistice (de exemplu la nivel de localitate / regiune turistică) şi trebuie dezvoltat turismul tematic. Toate bunele practici pe turism identificate în regiunile învecinate (de exemplu Cluj) trebuie analizate şi transferate în regiune. Punctele de acces către parcurile naţionale trebuie făcute accesibile. Ansamblul medieval Bistritz trebuie deasemenea pus în valoare, eventual prin extinderea spaţiului pietonal şi facilitarea dezvoltării infrastructurii turistice în imediata proximitate (restaurante, pensiuni).

În ceea ce priveşte cultura, indicele arată o valorificare inferioară a potenţialului cultural bogat al judeţului. Cu prioritate trebuie intervenit pe restaurarea patrimoniului cultural şi istoric şi integrarea acestuia în circuite turistice. Trebuie valorificate tradiţiile şi obiceiurile locale în reţele turistice cu caracter cultural. Apoi, trebuie găzduite festivaluri de amploare şi dezvoltarea infrastructurii de organizare a acestora (de genul Electric Castle); trebuie constituită o echipă care să fie capabilă să asigure managementul a cel puţin două festivaluri semnificative pe an care să devină emblematice pentru judeţ şi regiune.

Indicele global pe competitivitate economică arată o situaţie care necesită inovaţii multiple de grad ridicat, atât în ceea ce priveşte productivitatea agenţilor economici, cât şi în ceea ce priveşte infrastructura suport pentru inovare, calificarea forţei de muncă etc.

Pe dimensiunea industrie şi potenţial tehnologic prioritare sunt proiectele de orice natură care să ajute agenţii economici în dezvoltarea de produse cu valoare adăugată mai ridicată, cu elemente puternice de diferenţiere, precum şi pe reînfiinţarea învăţământului profesional şi vocaţional. Trebuie atrase investiţii directe în oraşele Beclean şi Năsăud. Trebuie dezvoltate câteva clustere funcţionale: 1. construcţii de maşini şi produse industriale, 2. turism şi balneo-turism, 3. producţia mobilei, 4. agricultură şi industrie alimentară.

În ce priveşte orientarea spre inovare şi dezvoltarea de competenţe specifice, cu mici excepţii, situaţia este deficitară la nivelul judeţului, raportat la ceea ce se întâmplă în alte zone din ţară sau din Uniunea Europeană. Cu prioritate trebuie pregătite proiecte pentru dezvoltarea unui institut de cercetare interdisciplinară. Pe partea de resursă umană trebuie derulate proiecte pentru instruire în managementul inovării, creativitate, antreprenoriat, managementul produselor noi, internaţionalizarea afacerilor etc. De asemenea trebuie susţinute programe masterale orientate înspre automatizarea fabricaţiei, managementul calităţii, managementul producţiei etc. Un alt aspect critic este creşterea reală a cooperării cu universităţile din regiune pentru a integra firmele din judeţ în proiecte de cercetare europene. Trebuie create alianţe strategice cu centrele de cercetare din aceste universităţi, aşa cum procedează deja firme mari precum Bosch, Electrolux, Siemens, Emerson etc. De asemenea, în judeţ trebuie înfiinţat cel puţin un incubator de afaceri. Instituţiile pentru colaborare (ex. CCIA BN) ar trebui să lanseze proiecte de inovare în care să faciliteze parteneriatul strategic între firme cu competenţe complementare pentru a proiecta şi lansa pe piaţă împreună produse inovative (ex. combinaţie între mecanic-software-electronic). De asemenea, instituţiile pentru colaborare ar trebui să faciliteze interfaţa între agenţii economici orientaţi pe inovaţia de produs şi diverse reţele de investitori formali şi informali.

Din perspectiva dezvoltării sectorului agro-zootehnic, priorităţile trebuie să fie pe industrializare şi creşterea productivităţii. Ar trebui valorificat mai bine potenţialul de a produce vin (ex. din categoria „premium” sau „gold”). Susţinerea dezvoltării de micro-fabrici pentru produse alimentare în zona rurală şi a depozitelor frigorifice pentru fructe şi legume, cu subvenţii de la stat este o altă prioritate. În paralel, oamenii din mediul rural ar trebui instruiţi în utilizarea ultimelor tehnologii de producere a fructelor, legumelor, cerealelor şi a ultimelor tehnologii în domeniul zootehnic. O şansă bună pentru judeţ ar fi dezvoltarea ecoagriculturii, în condiţiile în care producătorii ar fi integraţi în reţele de distribuţie şi procesare a produselor agricole eco. Parcul de tractoare ar trebui, de asemenea, înnoit.

La dezvoltarea coezivă şi sustenabilă a teritoriului, o situaţie care este deja critică”.

(Din Strategia judeţului Bistriţa-Năsăud pentru perioada 2014-2020)