Deputatul PNL Diana Morar a inițiat alături de colegul ei parlamentar Sebastian Burduja un pachet legislativ pentru combaterea vandalismului grafic, care afectează patrimoniul istoric şi cultural din toată ţara.
Cele două proiecte legislative vizează creşterea substanţială a sancţiunilor contravenţionale şi penale, cu scopul de a descuraja autorii de graffiti să distrugă faţadele bunurilor aflate în domeniul public sau privat, patrimoniul cultural, mobilierul urban. În plus, după modelul altor state, se prevede confiscarea substanţelor folosite pentru săvârşirea faptelor şi obligarea făptaşilor de a reda starea iniţială a locurilor vandalizate.
Propunerile legislative au fost semnate de zeci de parlamentari PNL, PSD şi USR, fiind anterior supuse dezbaterii publice actorilor relevanţi din domeniu: grafferi, arhitecţi şefi, reprezentanţi din poliţia locală, autorităţi locale, experţi din zona academică şi din societatea civilă.
”Facem distincţie între arta stradală, în locuri special amenajate sau cu acordul proprietarilor, şi fenomenul vandalismului grafic, care a scăpat de sub control în ultimii ani, inclusiv din cauza sancţiunilor mult prea blânde. Zeci de primării ne-au scris despre costurile imense ale reparării patrimoniului construit, despre cât de greu sunt de prins făptaşii şi despre cum amenzile din prezent sunt mai mici decât costul unui singur tub de spray folosit în vandalizarea unei clădiri. Încurajăm primăriile să pună la dispoziţia artiştilor spaţii în care aceştia să se manifeste, inclusiv prin organizarea de concursuri specifice, dar este total inacceptabilă vandalizarea unor monumente istorice, a proprietăţilor private sau publice, în general. Ne-am uitat cu atenţie la experienţele altor state şi am preluat cele mai eficiente soluţii pentru stoparea acestor abuzuri. Urmând teoria ferestrelor sparte, care arată că semnele vizibile ale criminalităţii, comportamentul antisocial şi dezordinea civilă creează un mediu urban care încurajează crimele şi dezordinea, inclusiv infracţiunile grave, iniţiativele noastre au două mari obiective: protejarea patrimoniului şi prevenirea delictelor grave.
Această propunere legislativă este absolut necesară într-o societate în care actele de vandalism au devenit tolerate. Avem datoria de a ne proteja patrimoniul istoric şi cultural, inclusiv investiţiile finanţate din fonduri europene. Autorităţile locale suportă adesea costuri ridicate pentru repararea faţadelor clădirilor emblematice. În plus, cu toţii putem vedea în oraşele noastre inclusiv clădiri noi sau recent reabilitate mâzgălite în decurs de zile sau săptămâni după finalizarea lucrărilor. Și în Bistrița au fost destule astfel de cazuri (pasaje, ziduri, etc). Soluţia noastră legislativă poate şi trebuie să fie completată de măsuri pe plan local, inclusiv prin supravegherea video a spaţiilor publice şi intervenţii rapide şi eficiente din partea poliţiei. Scopul pachetului legislativ al cărui coiniţiator sunt este, astfel, să descurajeze autorii de graffiti să distrugă faţadele bunurilor aflate în domeniul public sau privat, patrimoniului cultural, precum şi a spaţiilor publice în general. Este o chestiune care ţine de respect şi de ordine în orice democraţie civilizată”, spune Diana Morar.
Ce prevăd cele două propuneri legislative:
1. Propunerea legislativă care modifică şi completează Legea nr. 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice:
* Creşterea amenzilor pentru vandalizarea grafică de la 3.000 lei la 6.000 lei (faţă de 100-500 lei în prezent);
* Aplicarea unei sancţiuni complementare obligatorii, respectiv aceea a ”obligării înlăturării de către contravenient a înscrierilor, însemnelor sau desenelor, cu redarea stării iniţiale a bunului scris, pictat, desenat sau deteriorat ori cu refacerea acestuia, după caz”;
* Confiscarea spray-urilor, vopselelor, creioanelor şi altor substanţe colorante cu caracter permanent sau temporar utilizate de făptuitor pentru săvârşirea contravenţiei;
* Se adaugă ”imprimarea” ca element material al contravenţiei, pentru a putea cuprinde mai multe situaţii faptice de încălcare a valorii sociale ocrotite.
2. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal
* Se propune majorarea limitelor de pedeapsă de la 1 la 5 ani în prezent, pentru distrugerea bunurilor care fac parte din patrimoniul cultural, la 2-7 ani.
* S-a optat pentru limitele de pedeapsă de la 2 la 7 ani urmând raţionamentul de la forma calificată a furtului prevăzută la art. 229, alin. (2), lit. a) C. pen., care prevede că ”Dacă furtul a fost săvârşit în următoarele împrejurări: a) asupra unui bun care face parte din patrimoniul cultural” pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.
* Scopul majorării pedepselor este descurajarea săvârşirii de acte de distrugere prin scrieri, pictare sau desenare cu graffiti pe faţadele bunurilor care fac parte din patrimoniul cultural, dar şi sancţionarea proporţional cu gravitatea faptei.
Cele două propuneri legislative pot fi consultate la acest link-uri:
https://senat.ro/legis/lista.aspx?nr_cls=b73&an_cls=2022
https://senat.ro/legis/lista.aspx?nr_cls=b74&an_cls=2022
Adaugă comentariu