Direcția Silvică Bistrița, amenințată cu desființarea. De ce nu face profit

Direcția Silvică Bistrița este una dintre cele 18 structuri terioriale ale Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva care riscă desființarea întrucât cheltuiește mai mult decât produce. Anul trecut, o povară fiscală mare a fost retragerea multor silvicultori din sistem, care au primit bonusuri la pensionare de până la 10 salarii fiecare.

Directorul Gheorghe Ivan este aproape sigur că Direcția Silvică Bistrița va fi desființată fiindcă este cea mai mică din țară. Are două ocoale silvice și o secție de producție. Dacă Ocolul Beclean este compact, în schimb Ocolul Bistrița este format din foste 7 ocoale de peste tot din județ, cu un grad mare de dispersie.

”În urma retrocedărilor, din 173.000 de ha câte administram la stat, am rămas cu 14.643 de ha. În total însă, Direcția Silvică Bistrița administrează 30.655 de ha, diferența – peste 16.000 de ha – fiind pădurea altor proprietari, persoane fizice, juridice și UAT. Cu resursele pe care le are, Direcția Silvică Bistrița nu poate să iasă pe profit. Posibilitatea noastră de valorificare este de 30.000 de mc atât lemn de foc, cât și lemn de construcții. Suceava are un milion de mc la dispoziție”, a explicat pentru Timp Online Gheorghe Ivan care, potrivit afirmațiilor ministrului Fechet, s-ar încadra la ”manageri neperformanți” fiindcă nu a făcut profit.

El spune însă că a valorificat tot lemnul și a făcut presări servicii cu utilaje pentru Romsilva și în județul Prahova, unde angajații Direcției Silvice au exploatat numai anul trecut 27.000 de mc.

”Din cifra de afaceri pe care Direcția Silvică Bistrița a realizat-o în anul 2024 – 185.650.000 de lei – 63% am făcut-o pe nelemnoase. Am valorificat 400 de tone de fructe de pădure, facem agrafe de alun pentru Anglia, ornamente de mușchi de pădure pentru Ungaria, facem mături, am făcut și trăsuri, am căutat orice soluție ca să nu stăm cu mâna întinsă la Romsilva, dar, cu toate acestea, resursele nu ajung. Orice manager ar veni, chiar și directorul DS Suceava despre care ministrul spune că e cel mai bun, dacă el poate să scoată profit, eu stau la glonț. Ca să acoperim cheltuielile, ar trebui să mai avem în jur de 50.000 de mc de lemn de vândut. Noi nu avem resurse”, a mai spus Gheorghe Ivan.

Direcția Silvică Bistrița are în aparatul propriu 11 angajați, iar în total 150 de salariați cu tot cu cei din producție.

”Regia Națională a dat două variante de organigrame care nu sunt oficiale. În oricare dintre ele, Direcția Silvică Bistrița ar rămâne cu 8 oameni în aparatul propriu. Am analizat cu colegii, dar nu am stabilit cine va pleca. Când va fi momentul, dacă va fi, se va face și nominalizarea. Cert este că cei care rămân vor trebui să preia sarcinile celor care pleacă. Desființarea Direcției va presupune și desființarea funcției mele. Nu îndeplinesc condițiile să mă pensionez. În aprilie împlinesc 61 de ani. Pe diploma mea scrie inginer silvic. Mi-am făcut datoria cu vârf și îndesat. Am ținut la patrimoniu, la Regia Națională a Pădurilor. Nu poate să mă arate nimeni cu degetul. Dacă un coleg mi-ar spune că vrea să plec fiindcă am fost o povară pentru ei, mâine aș pleca. Unul să zică, nu zece. Dacă cineva poate să-mi demonstreze că eu am greșit undeva sau am făcut un management defectuos sau am putut să mai fac și nu am făcut, suport toate consecințele. Eu nu spun că nu trebuie făcută o restructurare a Regiei Naționale, că nu sunt direcții silvice care nu au făcut profit. Trebuie să te zbați să cauți soluții. Dacă cei care vin îmi oferă un post care să-mi convină voi rămâne, dacă nu, nu. Eu am ținut la patrimoniul statului român. În anii 90, când eram șef de ocol la Năsăud, mi s-a propus să fac o direcție privată la Bistrița și nu am vrut pentru că în structuri private deciziile le iau aleșii locali, iar eu prefer să lucrez cu profesioniști”, a spus Gheorghe Ivan.

Dacă autoritățile nu au nevoie de Direcția Silvică Bistrița, să o desființeze. Precizez totuși că e nevoie de un reprezentant de la noi în Comitetul pentru situații de urgență, în Comisia de fond funciar. Eu consider că trebuie să existe o direcție, fie ea și cu 8 oameni.

În opinia lui Gheorghe Ivan, la nivel județean principiul de funcționare al unei direcții silvice nu poate fi 100% pe profit.

”Regia la nivel național trebuie să iasă pe profit, la nivel local nu poți face 100% profit. Codul Silvic, care s-a aprobat recent, la capitolul 6 are 11 principii de gestionare a pădurilor. Niciunul nu se referă la cel economic. Noi acum ar trebui să vorbim despre altceva. Sunt probleme mari în păduri. Sudul țării se usucă. Acestea trebuie să fie problemele care să ne stea în față. Ce înseamnă să faci profit? Să tai mai mult și lemn mai bun. Dacă eu vreau să mai fiu director, voi tăia cele mai bune păduri, sunt pe profit, iar după mine potopul. Asta e ideea? Nu mă lasă conștiința. Nu se poate face silvicultură strict pe principiul economic”, a explicat șeful Direcției Silvice Bistrița, potrivit căruia 2024 a fost un an ”rău”.

Vânzările de lemn au scăzut cu 30-40%. Bușteanul de fag, gorunul nu s-a vândut, prețurile au scăzut, se simte tare războiul din Ucraina și Israel. Nu este cerere pe piață, nu merge economia.

Așa se face că unitatea de producție, cunoscută drept Centrul de fructe, a avut cifra de afaceri în 2024 mai mare ca Ocolul Silvic Beclean (vezi ultima fotografie din galeria foto)

Despre bonusurile care se dau la pensionare

În contractul colectiv de muncă al Regiei Naționale a Pădurilor, care datează din anii 2000, fiecare angajat, nu doar directorii, are dreptul, la pensionare, la un număr de salarii în funcție de perioada lucrată considerate ”bonusuri la pensionare”.

”Multe dintre aceste cheltuieli mari din 2024 de care domnul ministru amintea – și are dreptate – se datorează pensionărilor masive din ultima perioadă pentru că a venit legea cu grupa că se dă un an la 5 ani, iar Înalta Curte a stabilit că e un drept al silvicultorilor, plus că a fost acest zvon că nu se vor mai da salariile compensatorii și atunci s-au pensionat masiv. Numai de la Ocolul Silvic Beclean, anul trecut, s-au pensionat 9 oameni. Pentru Direcția Silvică Bistrița a fost foarte greu să suporte aceste cheltuieli. Le-am dus greu, le-am plătit eșalonat și pe 10 luni, cum am putut. A fost un efort foarte mare și pentru Regie, dar mai ales pentru Direcția Silvică Bistrița, care are fonduri limitate”, a spus Gheorghe Ivan.

Câți bani ar fi încasat Gheorghe Ivan dacă s-ar fi pensionat

”Eu dacă mă pensionam anul trecut, luam 10 salarii brute. Salariul meu brut este sub 10.000 de lei, la care se adaugă sporul de vechime, gradul profesional, iar după 35 de ani în silvicultură am cel mai mare grad, plus se mai adaugă în cazul meu 25% spor de conducere. Deci salariul meu net, după majorările din decembrie, este 13.500 de lei. Aș fi avut dreptul, la pensionare, la 10 salarii care s-ar fi ridicat la 40.000 de euro. Deși contractul colectiv este în vigoare până în iunie, s-au oprit plățile pentru bonusuri la pensionare. Dacă se vor duce în instanță unii colegi probabil vor câștiga, nu știm. Vreau să spun că sunt instituții – și se poate vedea – care au la fel aceste bonusuri la pensionări și chiar mai mari, chiar diferențiate. Directorii au 30 de salarii, muncitorii 20. Deci Romsilva nu e singura instituție din România în care se dau aceste bonusuri la pensionare”, a spus el.

Ca să explice aceste prevederi din contractul colectiv de muncă, el a precizat: ”Personalul silvic are program nenormat. Dacă unui pădurar îi fură din pădure la ora 22 nu e absolvit de răspundere. El nu are program până la 16, merge pe teren. La fel fac și eu să văd ce probleme au oamenii. Plus de asta, noi nu avem voie să avem nimic privat, cum au medicii. Poate că sumele care s-au dat par mari, dar nu mi se pare corect, în aceste condiții, să le tai de tot și nici să tai competința de lemn de foc la pădurari. Fiecare angajat, inclusiv pensionarii, avea dreptul la 6 mc de lemn de foc anual gratuit. Noi le-am dat tuturor. Am dat o grămadă de lemn fără bani și le-am dat undeva la 4000 de mc numai pe asta s-a dus. Nu poți să nu le dai că au lucrat o viață aici”.

Ca să își asigure funcționalitatea din fonduri proprii, Direcția Silvică Bistrița a cheltuit bani cu un studiu de fezabilitate pentru realizarea Pepinierei Sărata cu bani europeni, confirmată în Planul Național de Relansare și Reziliență (PNRR), dar investiția de peste 20 milioane de euro pe 26 de hectare, lângă Parcul Industrial Bistrița Sud, nu s-a mai aprobat.

Apoi, a mai propus Regiei Naționale a Pădurilor să facă investiții în cabanele de vânătoare care nu mai sunt atractive pentru turiști fiindcă nu oferă decât cazare și cele necesare pentru pregătirea mesei. Nici acestea nu s-au aprobat, la fel cum nu s-au mai cumpărat nici utilaje noi pentru explotat lemnul din păduri, așa încât activitatea de producție se face tot cu TAF-urile vechi.