Decizia de schimbare a pedespsei celor doi a fost luată vineri de Tribunalul Bistriţa-Năsăud, dar poate fi contestată.
Portalul clujjust.ro, care a intrat în posesia referatului întocmit de DIICOT, arată că “în perioada februarie-martie 2013, inculpatul Opre Ioan în înţelegere cu inculpatul Dumitru Pompei a înlesnit mai multor fete, recrutate de către Dumitru Pompei şi de către suspecta Stupinean Suzana Andreea să practice prostituţia prin întreţinerea de relaţii sexuale contra cost cu inculpatul Dumitru 
Pompei sau cu alţi bărbaţi cărora Opre Ioan le oferea serviciile sexuale prestate de fete, în schimbul unor sume de bani pe care el le achita. În concret, primul dintre actele materiale reţinute a avut loc într-o zi din luna februarie 2013 când la cabană au fost chemate suspectele Stupinean Suzana şi Mărcuş Alexandra Marica de către inculpatul Dumitru Pompei, după care a ajuns şi inculpatul Opre Ioan care le-a dat fiecăreia dintre cele două fete o sumă de bani de cel puţin 700 lei, respectiv 1.000 lei, ca să întreţină relaţii sexuale, inculpatul plătind-o atât pe cea care a întreţinut relaţii sexuale cu Dumitru Pompei cât şi pe cea care a întreţinut relaţii sexuale cu el.”
”În aceeaşi modalitate, după circa două săptămâni, în cursul lunii februarie sau în cursul lunii martie fără să se poată stabili data cu exactitate, dar aceasta situându-se după circa două săptămâni de la primul act material, inculpatul Dumitru Pompei a acţionat tot în baza unei înţelegeri cu inculpatul Opre Ioan, le-a convocat la acelaşi imobil din locul numit Dealul Târgului, de pe raza comunei Dumitra, pe martora Buta Ionela Elena şi pe suspecta Stupinean Suzana pentru a întreţine relaţii sexuale contra cost cu un prieten de-al inculpatului, pe nume Petre Giurgi, fete pe care inculpatul Opre Ioan le-a plătit cu sume de bani de câte 700 de lei, lucru pe care fetele l-au şi făcut. În acelaşi timp, Opre Ioan a întreţinut relaţii sexuale cu o altă suspectă şi anume cu Mărcuş Alexandra, toate fetele s-au văzut una pe alta şi au discutat între ele despre ceea ce au făcut.”
În cursul anului 2014 a fost săvârşită a doua infracţiune, în perioada martie şi finele lunii mai, în aceeaşi modalitate. Inculpatul Opre Ioan le-a plătit pentru a întreţine relaţii sexuale pe martorele Ilcaş Anca şi Buta Elena, pe inculpata Duma Ancuţa, iar apoi din nou pe Duma Ancuţa, pe o fată minoră cu pseudonimul Pascu Loredana, martor protejat şi audiată în dosar sub pseudonim, plătindu-le cu sumele de bani indicate în referat pentru serviciile sexuale prestate, iar la sfârşitul lunii mai, la cererea inculpatului Opre Ioan, inculpatul Dumitru Pompei a chemat în acelaşi loc martora Buta Elena pentru a întreţine relaţii sexuale contra cost cu prietenul inculpatului Opre Ioan, numitul Petre Giurgi şi cu un alt bărbat, amic de-al inculpatului, martoră pe care inculpatul Opre Ioan a plătit-o cu suma de 500 lei pentru a se prostitua, prin întreţinerea de relaţii sexuale cu cei doi bărbaţi Petre Giurgi şi un alt bărbat încă neidentificat.”
Avocatul lui Ioan Opre, Călin Budişan, a susţinut în faţa judecătorului de drepturi şi libertăţi că omul de afaceri a aruncat cu bani la beţie, dar nu a condiţionat acest lucru de relaţiile sexuale: ”a se reţine că sunt indicii şi probe şi că există acea suspiciune rezonabilă cu privire la săvârşira infracţiunii invocate, din punctul meu de vedere, este supralege. Dacă inculpatul a plătit şi există la dosarul cauzei declaraţia inculpatului Opre Ioan care confirmă parţial spusele persoanelor audiate, respectiv Mărcuş Alexandra şi Buta Ionela Elena, persoane care sunt vizate în acest dosar, în sensul că au întreţinut relaţii sexuale în una din dăţi şi că cu privire la a doua dată nu îşi aminteşte nimic pentru că era atât de beat încât nu îşi aminteşte dacă s-a întâmplat sau nu ceva şi că a dat anumite sume de bani, că are o problemă în sensul că în momentul în care este în stare de ebrietate nu poate să-şi controleze comportamentul. Inculpatul a arătat că a făcut gesturi de caritate, poate din grandomanie, poate din alte considerente, dar cert este că niciodată nu a condiţionat întreţinerea de relaţii sexuale de plata unor sume de bani şi nici nu a plătit serviciile sexuale ale fetelor cu alte persoane”.
Al doilea avocat al lui Opre, Dan Molnar, a precizat că şi în varianta DIICOT inculpatul nu poate fi decât client al prostituatelor : ”În speţa de faţă, luând de bune şi confirmate toate acuzaţiile care sunt făcute în cauză, cel adus în faţa instanţei este clientul, cel care a plătit prestarea de servicii de natură sexuală şi nici într-un caz proxenetul, cel care a beneficiat în orice fel de exercitarea unor astfel de activităţi, mai nou doar ilicite contravenţional şi nu de natura ilicitului penal. Această cauză, dacă acuzaţiile, pe parcursul urmăririi penale vor fi confirmate prin probe, la modul la care sunt formulate, vor obliga orice judecător să pronunţe o soluţie de achitare, pentru motivul că fapta nu există, nu sunt întrunite elementele constitutive. Înlesnirea practicării prostituţiei era punerea la dispoziţie a unei locuinţe, unde fata să poată să presteze, cumpărarea de prezervative, găsirea de alte condiţiie, orice altceva decât plata serviciilor. Plata serviciilor este scopul în vederea căreia se săvârşeşte respectiva infracţiune, iar aceasta nu mai este o activitate înlesnire atunci când ai însuşi scopul, nu mai înlesneşti sau săvârşeşti infracţiunea.”
Avocatul a pus o întrebare: ”Ar putea fi o persoană privată, aflată la o cabană unde nu o ştie nimeni, apreciată că prin practicarea unor relaţii sexuale provoacă o stare de pericol pentru ordinea şi liniştea publică? (…) Faptul că acesta, după ce îşi câştigă veniturile, la o petrecere are mână largă, nu cred că trebuie să fie sancţionat pentru modul în care înţelege să-şi trăiască viaţa atâta timp cât banii pe care îi face îi face într-un mod onest, din muncă, îi împarte chiar cu cei din jur. De asemenea, arat că la fel în sat sunt familii de pocăiţi cu mulţi copii, cărora de fiecare dată le dă bani, câte 100 sau 200 lei”, a spus avocatul Molnar în instanţă.
În replică, reprezentantul DIICOT a precizat: ”dintre modalităţile prevăzute de lege, în prezent de art. 213 Cod penal, proxenetismul se poate comite în trei forme şi una dintre aceste forme este cea pe care am arătat-o în referat în cazul inculpatului, este vorba de înlesnirea practicării prostituţiei de către fete recrutate de alţi inculpaţi, în baza înţelegerii cu inculpatul Opre Ioan.
”În baza înţelegerii cu inculpatul Dumitru Pompei, inculpatul Opre Ioan îi punea la dispoziţie lui Dumitru Pompei sumele de bani necesare pentru transportarea fetelor cu maşina lui Dumitru Pompei la imobil indicat sau pentru achitarea contravalorii transportului cu taxiul sau cu alte mijloace de transport a fetelor din localităţile în care acestea se aflau, deoarece niciuna din ele nu era din Dumitra, erau din Bistriţa, Cepari sau Năsăud. După unele dintre fete mergea Dumitru Pompei, nu toate aceste împrejurări sunt relatate în propunere, dar este descrisă starea de fapt în esenţă, sintetizată. Din aceasta rezultă că mergea Dumitru Pompei in Năsăud, le aducea pe fete, iar inculpatul Opre Ioan deconta transportul de 300-400 lei, iar acest aspect este indicat de fete în declaraţiile lor. Dacă nu putea merge Dumitru Pompei, acesta dispunea ca fetele să vină în locaţia prestabilită cu un taxi, iar inculpatul Dumitru Pompei primea bani la inculpatul Opre Ioan pentru plata cheltuielilor făcute”, a precizat procurorul.
Potrivit reprezentantului DIICOT, ”inculpatul Opre Ioan nu se mulţumea să fie doar client, acesta era client pentru o fată, aşa cum am arătat în referat, dar în acelaşi timp era plătitor al prostituatelor care întreţineau relaţii sexuale cu alţi bărbaţi, Ori de câte ori o fată plătită de inculpat întreţinea relaţii sexuale cu alt bărbat decât inculpatul, acesta devenea proxenet şi este proxenet.”
”Nu se poate susţine că de fiecare dată era client inculpatul Opre Ioan, clienţii erau alţii, plata o făcea inculpatul iar acesta a recunocut că plătea dar că nu mai ştie ce făceau fetele, el le dădea bani că avea mână largă. În schimb, rezultă din declaraţiile fetelor în ce scop primeau banii, fie înainte de începerea actului sexual, fie după ce terminau actul sexual.”, mai arată anchetatorul.
Iniţial, judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Tribunalul Bistriţa-Năsăud a respins propunerea de arestare preventivă şi a dispus controlul judiciar, însă la contestaţia DIICOT, Curtea de Apel Cluj a admis propunerea de arestare preventivă pe 30 de zile.
Potrivit Gazeta de Bistriţa, Dumitru Pompei este şeful PSD din Dumitra, iar în acest dosar este acuzat că ocupa de fete, chiar şi minore, pe care le oferea la prostituţie contra sumei de 1.000 de lei, în timp ce Mihai George Marius s-ar fi ocupat cu vânzarea de droguri pentru sume ce începeau de la 1.000 de lei.
Adaugă comentariu