Cum îşi cer femeile liberale dreptul la locuri eligibile pe liste

Mai multe doamne din PNL Bistriţa-Năsăud, în frunte cu cele două şefe ale organizaţiei, Diana Morar şi Gabriela Montoiu, îmbrăcate în costume populare, au participat la o întâlnire regională a OFL la Oradea în care au discutat despre suținerea cotelor de gen, adică despre reprezentarea echilibrată a femeilor şi bărbaţilor în politică. La dezbateri a participat şi copreşedintele PNL, Alina Gorghiu.

Copreşedintele PNL Bistriţa-Năsăud, avocatul Diana Morar, a explicat că urmarea a unei decizii care se va lua în Biroul Permanent Naţional al PNL se va aplica o cotă de 30% pe liste: „În privința locurilor eligibile în vederea aplicării cotei de gen se are în vedere succesiunea de gen, respectiv doi bărbaţi şi o femeie pe liste”.

La întâlnirea de la Oradea, au participat reprezentate din 12 judeţe din nordul şi vestul ţării.

Întrebată de ce doamnele au îmbrăcat ii, ea a răspuns: „A devenit deja o tradiţie la întâlnirile care au drept temă dezbaterea cotelor de gen. Eu personal m-am simțit mândră că sunt româncă văzând frumusețea ilustrată de portul iei reprezentând toate zonele folclorice.  Fiecare doamnă a adus cu ea o mică parte din sufletul locului pe care l a reprezentat. Eu am îndrăznit mai mult, îmbrăcând întregul port de pe Valea Sălăuţei”, a spus Diana Morar.

Aşa cum reiese şi din fotografiile postate pe Facebook, doamnele liberale din Bistriţa-Năsăud au fost la înălţime. Chiar şi Alina Gorghiu a probat cu încântare clopul din zona noastră. „În semn de apreciere pentru întreagă susținere a genului feminin de către doamna copreşedinte Gorghiu, i-am oferit în dar o ie, creație a meșterului Poll Lucia Mihaela din Rodna, pe care sper că o va purta cu mare drag și la întâlnirile OFL viitoare”, a adăugat Diana Morar.

Două argumente sunt des invocate în favoarea unei reprezentări echilibrate a femeilor şi bărbaţilor în politică. Unul ţine de domeniul dreptăţii: femeile reprezintă jumătate din populaţie, deci ar trebui să fie aproximativ egale ca număr în rândul reprezentanţilor politici. Faptul că nu se întâmplă aşa se explică prin existenţa unei discriminări intenţionale şi structurale şi alte bariere derivate din aceasta, cum ar fi standardele masculine după care au fost create regulile de reprezentare politică, lipsa parteneriatului în domeniul familial şi insuficientele politici de reconciliere a vieţii private cu munca, etc.

Cel de-al doilea argument este acela că femeile au interese, nevoi şi preocupări comune care provin din experienţele lor specifice şi care sunt tratate neadecvat de politica dominată de bărbaţi.