Participă:
– ”Trifoiaşul de la munte” – Budacu de Sus
– ”D-Fantasy” al Centrului Cultural Municipal ”George Coşbuc” Bistriţa
– ”Lo Romengo Ilyi” – Sâncraiu de Mureş
– ”Romafest” – Târgu Mureş
– ”Pasztortuz” – Băţanii Mari, Covasna
– ”Zece Prăjini” – Iaşi
– ”Relu & The Zuralia Orchestra” – Bucureşti.
Fanfara ”Zece Prăjini”, numită şi ”Shukar” (Speranţa – în limba romanes) s-a remarcat prin stilul cu influenţe balcanice asociat cu cel al lui Goran Bregovic. Printre colaborările notabile cu muzicieni consacraţi se numără cele cu Ovidiu Lipan ”Țândărică”, Mioara Velicu, Stelu Enache, Margareta Pâslaru, rezultate fiind melodii precum ”Margareta”, ”Natalis”, ”Tango Toledo”.
”Romafest” este creaţia unui impresar japonez care organiza festivaluri ţigăneşti în România. Grupul a început să participe la spectacole, iar în 2007, în timpul unei reprezentaţii la Sala Palatului din Bucureşti, cei şapte dansatori au fost remarcaţi de un reprezentant al Cirque du Soleil care le-a cerut să danseze în cadrul celebrului circ. Cei şapte băieţi realizează ”o adevărată percuţie corporală”.
The Zuralia Orchestra, înfiinţată în 2011, este compusă 12 muzicieni experimentaţice combină trompetele cu eufoanele, tubele, toba, chitara, viorile, darbuka, ţambalul, acordeonul, vocile celor 3 solişti şi, bineînţeles, clarinetul. Formaţia interpretează, sub îndrumarea lui Aurel Mirea (cunoscut sub numele de Relu Balkan), un nou gen de muzică fusion ce combină folclorul românesc şi muzica autentică gipsy cu jazz, reggae, latino sau muzică orientală. Ei au colaborat în diverse ocazii cu mari artişti de talie internaţională, deschizând concerte ale lui Goran Bregovic. The Zuralia Orchestra s-a calificat în semifinala Eurovision din 2013 cu piesa „Sukar Transylvania”.
Ziua de 15 august – Adormirea Maicii Domnului, în popor ”Sfânta Maria Mare” – este una aparte pentru rromii de pretutindeni, care sărbătoresc acest eveniment prin cântec, joc şi petreceri în stil propriu.
Foto Romafest: arhivă 2013
Pe langa tot felul de actiuni marunte, mai bine ar fi reluata organizarea BULGIULUI ANUAL. Dupa cum se stie, in anul la 1353 orasul Bistrita a primit din partea regelui ungariei Ludovic de Anjou, dreptul de a organiza anual in luna august targul de 15 zile cunoscut in partea locului sub numele de BULGIUL si care s-a tinut aproape fara intrerupere pana prin anii 1970. Ar merita sa fie reluata traditia organizarii BULGIULUI ANUAL de 15 zile in a doua parte a lunii august, dat fiind faptul ca bulgiul mai era cunoscut si sub numele de „Targul de Sfanta Marie”. Un astfel de targ ar putea aduce beneficii de ordin economic, cultural, turistic intr-un oras ca Bistrita care si asa nu se bucura de prea multe evenimente. Sa nu uitam ca Bulgiul Anual era renumit si prin balurile ce se organizau la Bistrita cu acest prilej, incepand cu balul de Sfanta Marie. Daca s-ar relua aceasta traditie, targul de vara s-ar putea organiza in locatia Oborului de la Viisoara (Complexul Heidenfeld), iar, acest lucru s-ar putea face impreuna cu camera de comert si cu directia agricola, care ar putea sa initieze si o expozitie de masini si utilaje agricole. Aceste standuri expozitionale ar putea fi organizate inafara perimetrului pietei, bunaoara in incinta poligonului auto din vecinatate.Pe de alta parte Bulgiul ar putea fi un bun prilej si pentru hotelurile din oras sa beneficieze de o cerere mai consistenta pe timpul celor 15 zile. Fara indoiala si Cultura Bistriteana ar putea fi beneficiara a organizarii BULGIULUI ANUAL, prin includerea in programul celor 15 zile a unor manifestari culturale traditionale.