Mâncăruri tradiţionale de Paşti din toate zonele folclorice ale judeţului Bistriţa-Năsăud au fost aduse miercuri la Liceul Tehnologic Agricol Bistriţa de elevi de la învăţământul de zi şi de seral pentru a putea fi admirate şi degustate de participanţii la evenimentul „Tradiţional românesc în Europa multiculturală”, organizat de şcoală şi de Camera de Comerţ şi Industrie Bistriţa-Năsăud.
Expoziţia de produse gastronomice a oferit un adevărat spectacol de arome şi culori, de la ouă vopsite în coji de ceapă, la ouă de prepeliţă înroşite, de la pască cu brânză dulce şi sărată, la cozonaci de toate felurile, de la salată de boeuf, la sarmale şi cârnaţi până la pâinea coaptă pe vatră sau în forme de miel. Fiecare masă a fost frumos decorată, încât juriul a avut dificultăţi să facă departajarea concurenţilor.
Prezent la eveniment, primarul Bistriţei, Ovidiu Creţu, i-a îndemnat pe elevii şcolii să folosească reţetele vechi învăţate de la părinţii şi bunicii lor pentru ca să transforme totul într-o afacere personală şi să obţină câştiguri. „E important pentru cetăţenii municipiului care au crescut doar la oraş să poată degusta astfel de produse care se fac în mediul rural. Ce avem aici e zestrea ţăranului român din Bistriţa-Năsăud. Reţetele acestor bunătăţi se perpetuează, nu sunt pierdute, nu sunt uitate undeva. E important şi pentru şcoală, şi pentru liceu, că are un obiectiv cu care se mândreşte. Eu vă invit să veniţi în oraş cu aceste produse de vânzare, trebuie ieşit şi în afară. Am înţeles că doriţi să mergeţi la iarnă la târgul de Crăciun de la Besancon, din Franţa, iar Primăria Bistriţa vă va sprijini să puteţi ajunge”.
Secretarul general al Camerei de Comerţ şi Industrie Bistriţa-Năsăud, Monica Mureşan, a spus că instituţia pe care o reprezintă identifică „rădăcinile unor afaceri creative”. „În acest moment, Camera de Comerţ şi Industrie Bistriţa-Năsăud implementează două proiecte în cadrul Programului Start-up Nation. Vom lua legătura cu aceşti tineri să-i îndrumăm către aceste proiecte în cadrul cărora pot obţine un grant generos cu care să-şi deschidă o afacere. Suntem interesaţi fiindcă toate aceste produse pot sta pe masa turiştilor din pensiuni şi pot fi deliciul turiştilor din hotelurile noastre, deci trebuie încurajaţi. Sunt foarte frumoase şi gustoase toate produsele. Cred că acestor tineri le lipseşte doar curajul de a deveni propriul lor stăpân, de a investi ceva pe lângă grantul pe care îl obţii – puterea de muncă, timpul – şi vom căuta să-i cooptăm în proiectele noastre şi să-i sprijinim pentru a deschide noi afaceri creative în judeţ”.
Întrucât 2018 este Anul European al Patrimoniului Cultural 2018, este cea mai bună ocazie pentru promovarea produselor locale.
Stimată doamnă, pentru a nu produce confuzii, aţi fi putut folosi cuvântul românesc „subvenţie (de stat), deoarece -grant- înseamnă şi pungăşie în jargonul din Grant-ul , (cartierul). Bucureştilor. Dar e bine şi aşa, că mulţi s-au îmbogăţit pe seama „grantului”. Sper că aţi înţeles „subînţelesul”.
Felicitari organizatorilor, participantilor si celor atenti la asemenea evenimente. Sa speram ca vor fi ajutati cei care vor avea curajul sa urmeze sfatul organizatorilor. Oriunde pasesti in aceasta tara minunata, cu initiativa, ceva mai mult curaj si, ajutorul celor care sunt platiti pentru a indruma micii intreprinzatori, se pot face minuni.