Primii care s-au cazat în Centrul spiritual şi cultural de la Gledin au fost 15 copii din Bistriţa-Năsăud şi Mureş care participă la tabăra „Şcoala de vacanţă, icoana colţ de rai”. Potrivit lui Danielei Friciu din Reghin, coordonatoarea grupului de copii, fiecare elev a învăţat să facă icoane după tehnica de la Nicula, Sibiel şi cea din Ţara Făgăraşului. Copiii au pictat în tehnica naivă pe sticlă, iar icoanele care au ieşit din mâinile lor au fost extraordinare, deşi unii dintre ei au pictat pentru prima oară în viaţă.
În afară de pictat, copiii au împletit cruciuliţe din aţă, brăţări, au realizat cruci de atârnat la maşină şi multe alte obiecte. Părintele paroh Ioan Titieni a avut grijă să le facă un program cât mai variat pentru ca nimeni să nu se plictisească. I-a dus la stână, s-a uitat cu ei la filme cu tematică religioasă pe care apoi le-au discutat, a cântat, le-a permis să dea iama în livadă la fructe coapte, s-a jucat cu ei.
”Copiii aceştia au deschis sufletul satului şi al meu personal şi îi aştept cu mare drag să revină oricând la noi. În fiecare an, în această dată ei vor fi găzduiţi în comunitate”, a spus Ioan Titieni.
Pentru cazarea în Centrul Sfântul Pahomie unde există condiţii foarte bune, de la locuri de dormit în camere, la apă caldă şi duşuri, Parohia Gledin nu le-a luat niciun ban, dar nu le-a oferit masă, aceasta fiind o responsabilitate asumată de coordonatorii grupului care au cumpărat, de regulă, alimente proaspete de la ţărani şi au angajat un bucătar care a gătit la Căminul cultural.
În acelaşi timp, la Gledin se află mai mulţi adulţi veniţi din toată ţara care participă la tabăra „Muntele sfinţit”.
„Ideea acestei tabere a fost aceea de a ne întoarce la tradiţii, de a redescoperi originile şi de a le preda copiilor. Se confirmă odată în plus că omul sfinţeşte locul. Părintele paroh de aici, Ioan Titieni, a iniţiat acest centru ecumenic unde se vrea promovarea tradiţiilor şi, în special, un loc unde să vină tinerii. Este pentru prima oară când s-a încercat şi promovarea terapiilor complementare pentru că aşa cum marea majoritatea dintre noi ştim, terapia viitorului, terapia mileniului trei, medicina mileniului trei va fi o medicină integralistă care se va ocupa de minte, trup şi suflet. La acest eveniment au participat şi câţiva terapeuţi renumiţi din ţară şi acest lucru este extrem de îmbucurător fiindcă înseamnă că noi, oamenii, începem să avem deschideri şi spre spiritualitate”, a declarat Angela Socolean, realizatoare TV, cunoscută pentru aplecarea sa spre acest domeniu.
Adulţii s-au cauaz în sat, la oameni, şi au mâncat, de asemenea, tot la Căminul cultural. Nu au plătit nici ei decât masa, fiindcă sătenii din Gledin nu au vrut bani pentru a-i găzdui.
Maria Găluţ: „Mi-o plăcut, îs oameni cumsecade. Îmi pare rău că se duc. I-am invitat la masă, dar puţin au mâncat că s-au dus la Căminul cultural. I-am cazat. Le-o plăcut mult la mine. Ne place să vină lumea şi să stea la noi până la Crăciun”.
Veronica Drăgan: „Am oaspeţi. Stă la mine un domn profesor scriitor din Mureş, Are multe premii. Foarte mult i-o plăcut la noi. Nouă ne place să fie multă lume aici. Părintele ne spune dacă vrem să îi cazăm, dar să nu le luăm bani. Am două-trei camere în care stau numai musafiri”.
Odată spartă gheaţa taberelor, l-am întrebat pe părintele Ioan Titieni ce urmează.
„După această tabără, în perioada 23-24 august, avem un parteneriat cu CJ şi urmează să găzduim un grup de tineri din Germania. Apoi din 27 august vine un grup de seminarişti de la Seminarul Galaţi, iar în 6-12 septembrie vine un grup de copii din Prundu Bârgăului”, a spus el.
După ce ultima serie va pleca, Parohia Gledin va continua lucrările începute la Centrul cultural-spiritual Sfântu Pahomie.
„Noi, între timp, continuăm să lucrăm, facem baza sportivă cu un teren de joacă şi altul de fotbal, la primăvară vom deschide un şantier pentru un bazin de înot şi amenajarea unei săli de jocuri, cu rummy, şah, tenis de masă, cu câteva camere de odihnă la etajul superior. Vrem să ajungem la un număr de 30-40 de locuri de cazare permanente şi acestea să aibă un confort adecvat. Aici putem găzdui şi conferinţe, şi tabere studenţeşti şi întruniri ale ASCOR, dar şi alte categorii. Acest centru va deveni în timp unul de referinţă la nivel naţional şi poate chiar internaţional”, a spus părintele Ioan Titieni.
Centrul a fost inaugurat la cinci ani de la canonizarea Sfântului Pahomie de la Gledin a cărui sărbătoare a fost fixată în calendarul ortodox în data de 14 aprilie a fiecărui an.
Preotul paroh Ioan Titieni a declarat că a simţit nevoia să construiască acest centru ca să respecte testamentul mitropolitului Bartolomeu Anania.
“În testamentul mitropolitului Bartolomeu Anania se specifică la capitolul al nouălea să se continue cultul Sfântului Pahomie de către urmaşul său care va veni la cârma Mitropoliei astfel încât şi noi, cei de la Gledin, am luat în serios acest testament şi am îndrăznit să organizăm aici, la Gledin, un centru cultural-spiritual care poartă numele Sfântului Pahomie pentru a continua tradiţia sfântului de rugăciune, de cultură şi de filantropie”, a declarat el.
Centrul are deja un altar de vară sub care se găseşte o capelă închinată sfântului în care se fac slujbe miercurea, vinerea, dar şi slujbe de priveghere.
De asemenea, este funcţională o clădire care se numeşte Casa Sfântului Pahomie şi în care se află Biblioteca Ierarhului Iacob Stamati, mitropolitul Moldovei, care a fost nepotul Sfântului Pahomie, o sală de conferinţe, un grup social şi o bucătărie.
“Gledinul va deveni un loc de pelerinaj, dar vrem totodată să devină şi un centru cultural-spiritual. Vrem nu numai ca lumea să vină şi să plece, ci să şi rămână şi să înveţe ceea ce Sfântul a trăit şi aplicat în timpul vieţii”, a spus preotul paroh Ioan Titieni.
Deja Biblioteca Ierarhului Iacob Stamati a primit o donaţie de două mii de volume de carte religioasă, dar şi de beletristică, volumele fiind donate de Biblioteca Judeţeană Bistriţa-Năsăud care va dota centrul şi cu computere conectate la internet cu acces la reţeaua Biblionet.
“E o şansă pentru Gledin să fie un reper pe harta spirituală a României. În primul rând, e important ca minunile Sfântului să fie cunoscute. Sunt oameni care s-au rugat Sfântului, au născut câteva femei care nu mai sperau că pot aduce pe lume copii. Sfântul este grabnic ajutător pentru cei care i se roagă”, a mai spus preotul Ioan Titieni.
El a declarat că i-a venit ideea amenajării unui centru cultural şi spiritual la Gledin după ce a vizitat mănăstiri din Grecia şi la Kiev.
“De acolo m-am inspirat. Am vrut să fac o capelă în stil ucrainean, să fie o legătură între Biserica Ortodoxă Română şi cea ucrainiană, dar la Mitropolia Clujului nu a fost agreat acest proiect. Am făcut ceea ce se vede. Oamenii au lucrat voluntar, prea puţin am plătit. Am primit un ajutor de 70.000 de lei de la Primăria Monor anul acesta şi câte 3.000 de lei, 5.000 de lei în anii trecuţi de la Consiliul Judeţean. Restul sunt bani din donaţii. Fiecare cu cât a putut”, a declarat Ioan Titieni.
Mai multe fotografii – pe pagina noastră de facebook!
Cristiana Sabău
Intamplator am facut o excursie pe biciclete de la Reghin la Gledin. Am fost patru insi, doritori sa fotografiem monumentul dedicat eroilor satului, conceput de un prieten arhitect, originar din Reghin. Valea Lutului este deosebit de frumoasa, parca mai ales toamna, chiar acum fiind momentul nucilor cu intreaga coroana galbena. Am vazut monumentul, pe mine m-au miscat mai ales numele si poreclele celor cazuti in razboaiele mondiale. De efect sunt si urmele de bocanci de pe dalele din cele patru colturi ale monumentului, evocand straja militara. Cand sa plecam apare si preotul Ioan Titieni, pe care l-am recunoscut de acum cinci ani, de la canonizarea sfantului Pahomie. Imediat ne-a invitat sa vedem intreg complexul, chiar daca eram niste straini pe picior de plecare. Am ramas impresionati de realizarile de pana acum, chiar se poate face ceva cu gust arhitectural, dar si cu multa caldura sufleteasca. Am vazut biblioteca, icoanele pe sticla de pe o masa, pictate de curand, camerele cu paturi de lemn, suprapuse, care parca invitau la lungi discutii in noapte, dupa o zi de hoinareala. La plecare, intr-o camera de jos se pregatea pe a doua zi un parastas si nu m-au lasat sa plec pana nu am luat un strugure.
Cu siguranta sfantul Pahomie vegheaza si indruma pe cai subtile dar si oamenii locului se pot numi slugi credincioase care au inmultit talantul primit. Preotul Titieni ne invita macar la colindat, daca vara s-a dus de-acum, ne despartim urmand sa cautam site-ul complexului pentru stiri noi. Ne punem la drum caci Soarele a coborat mult si drumul e lung. Mananc strugurele facand echilibristica cu o mana pe ghidon, pana pe dealul Monorului dinspre Batos, cu parerea de rau ca nu am innoptat acolo. Cu siguranta insa, Gledinul isi are acum un loc de frunte pe harta mea afectiva.
Florin Farcas
Excelent!!!
Totul este minunat. Renașterea spirituală există și, bunînteles, se poate face la nivel macro.
(Appopo de diacritice –> Ă ă Â â î Ș ș Ț ț)