Hotărâri pentru noua denumire a fostului Cinema Dacia. Argumentele CJ

Consiliul Județean Bistrița-Năsăud a solicitat Consiliului Local Bistrița avizul pentru atribuirea denumirii Centrul Cultural “Valeria Peter Predescu” care va funcţiona în clădirea vechiului Cinematograf Dacia de pe Bd. Decebal, modernizat cu bani din bugetul CJ. CL şi-a dat acordul.

Totodată, CJ încheie un act adițional la contractul de comodat din 2011 cu RADEF ”România Film”, fiind prevăzute noi clauze. Astfel, sala A va fi sală de spectacole, sala B și cabina de proiecții devin sală de cinema 3D cu denumirea ”Adrian Pintea”, iar sala C va fi sală de repetiții și evenimente. În hol și zona de acces vor funcționa o cafenea și un popcorn-bar, deservite de agenți economici specializați. Totodată, părțile convin ca după modernizare imobilul să poarte numele Centrul Cultural ”Valeria Peter Predescu”. Funcționarea sa va fi asigurată de CJ prin Centrul Județean pentru Cultură. Programarea și difuzarea filmelor se va face exclusiv de către RADEF ”România Film”. Centrul Cultural va fi inclus în circuitul de programare a filmelor pentru care RADEF ”România Film” are încheiate contracte cu distribuitorii din România.

În solicitarea adresată Consiliului Local, vicepreședintele CJ Alexandru Pugna motivează astfel atribuirea denumirii de Centrul Cultural “Valeria Peter Predescu”:

”Având în vedere activitatea deosebită desfășurată de-a lungul anilor de către Valeria Peter Predescu, propunem atribuirea numelui său Centrului Cultural care va funcționa în clădirea vechiului Cinematograf Dacia. Considerăm oportun acest demers având în vedere personalitatea recunoscută pe plan național şi internaţional a îndrăgitei artiste.

Valeria Peter Predescu (n. 1947, Telciu – d. 28 aprilie 2009, Bistrița) a fost o bine cunoscută şi apreciată interpretă de folclor românesc transilvănean. A primit titlul de Academician și membră a Academiei Artelor Tradiționale de la Sibiu din 1995, dar și Cetățean de Onoare al Municipiului Bistrița, al Municipiului Bucureşti, al localităților Leșu și Telciu. A obținut trei medalii de aur în cadrul Festivalului Național „Cântarea României”, a participat la numeroase festivaluri folclorice și de asemenea a Colaborat Cu mai multe ansambluri năsăudene şi din țară. A publicat importante Culegeri de folclor, Casete, discuri și Compact-discuri și s-a bucurat de aprecierea iubitorilor de folclor din întreaga țară şi de peste hotare. A început să cânte în 1972, iar primele înregistrări le-a făcut la Radio Cluj cu redactorul și culegătorul de folclor Dumitru Vartic. În 1973 a realizat înregistrări la Radiodifuziunea Română cu orchestra Radio, dirijată de George Vancu, iar în următorul an, a susținut prima etapă a Concursului „Floarea din grădină”. Trei ani mai târziu a câștigat acest concurs cu maximum de puncte. Succesele sau ținut apoi lanț. Referent de specialitate la Centrul Creației Populare Bistrița, Culegătoare de folclor, îndrumătoare a copiilor care doresc să-i pășească pe urme, Valeria Peter Predescu a strâns în cei peste 35 de ani de carieră, 61 de albume, patru cărți şi Culegeri folclorice, diplome, titluri onorifice şi premii primite în țară și la diverse festivaluri folclorice internaționale.

În anul 1994 a fost laureată a premiului „Ethnos” pentru activitatea sa de culegătoare și interpretă a folclorului năsăudean. În 1974 i-a apărut primul disc mic la Electrecord Cu cinci dintre cele şase cântece pe care le-a înregistrat la Radio. Un an mai târziu a fost invitată la Casa Electrecord de către directorul Teodor Cartiș și a editat al doilea disc mic. După doi ani i-a apărut un LP mare cu douăsprezece cântece, intitulat „Ia-mă în brațe, dorule”, care s-a bucurat de o foarte bună primire din partea publicului. Apoi a făcut şi alte înregistrări la diferite case de producție. Are înregistrate trei CD-uri cu pricesne, două cu Colinde, multe altele cu cântări de dragoste şi de dor. Are înregistrat un CD „Mândre-s nunțile la noi” cu folclor din ceremonialul de nuntă năsăudeană şi, de asemenea, are în repertoriu și multe balade.

Repertoriul Valeriei Peter Predescu este năsăudean, dar cuprinde cântece și din alte subzone ale județului Bistrița-Năsăud, cel mai mult însă de pe Valea Sălăuței, unde s-a născut, și de pe Valea Someșului. Are balade din aceste zone: „Balada lui Valean”, „Balada lui Tănase Todoran”, trei variante ale „Baladei Şarpelui”, „Balada nevestei fugite de la bărbat”, „Balada eroului necunoscut”, multe doine, multe cântece propriu-zise de joc, cu strigături, cântece din ceremonialul de nuntă, dar și din ritualul de înmormântare.

A editat în timp o carte intitulată „Destin”, scrisă de o scriitoare năsăudeană, Melania Cuc. În paginile cărții sunt prezentate viața și activitatea Valeriei Peter Predescu, dar mai ales colaborarea sa cu ansamblurile folclorice din județ, turneele peste hotare, succesele și premiile obținute.

În Bistrița s-a ocupat de un alt grup folcloric intitulat „Miorița”, alcătuit din aproape 30 de copii, aceștia fiind și din alte localități ale județului. A editat un volum „Cântări năsăudene” cu cântări culese și alese de ea.

A editat Cartea intitulată „Cântarea de pe urmă” cu cele mai expresive cântece ce însoțesc omul la marea trecere din această lume, lucrare unicat din acest domeniu. Cartea are si un compact disc cu vocile femeilor care cântau, care boceau morții. A înregistrat aceste cântări începând din 1973 până în 2005. Cartea este prefațată de profesorul universitar dr. Maria Bocșe, cel mai de seamă etnolog al Transilvaniei.

Valeria Peter Predescu a lăsat o bogăție extraordinară de cântece și Costume folclorice din toate subzonele jud. Bistrița-Năsăud”.

În 1 februarie, șeful CJ a vizitat șantierul de la Cinema Dacia și a primit asigurări de la constructor că totul va fi gata în vară, atunci când vor rula și primele filme 3D. Detalii aici.

Lucrările de 4.762.907 lei din faza a 2-a (Sala A, Sala B şi hol plus dotări) pentru modernizarea clădirii fostului cinematograf Dacia și transformarea ei într-un centru cultural multifuncțional sunt executate de asocierea SC Romco System SRL – SC Audiotech Multimedia Group SRL din București, care a câștigat licitația și etapele de contestații în dauna SC Imobil Dan SRL Bistrița, care a realizat faza 1 a lucrărilor cu circa 1 milion de lei.

Se fac lucrări la sala de cinematograf, camera de proiecții și zona de hol (cafenea, casă de bilete, garderobă) și modificarea sălii de spectacole, pe 1.955,43 mp. Investiția mai constă în: demolarea pereților de compartimentare și a tavanelor, realizarea de pereți noi de compartimentare și tavan, refacerea instalațiilor electrice și de încălzire, instalații sanitare, refacerea finisajelor, desfacerea finisajelor în sala de cinema și a scenei aferente, extinderea scenei cu 1,1 m și realizarea unor gradene pentru vizibilitate mai bună, instalații de luminat, de semnalizare, de detecție în caz de incendiu, de climatizare, placaje de piatră naturală în zonele de acces, realizarea unui spațiu tehnic peste centrala termică, termoizolații, dotarea cu tehnologie modernă (proiector 2D/3D), sistem de sunet), instalații de sunet și lumini, rampă de acces. Se va face extinderea scenei din sala de spectacole cu 3,75 m și înălțarea ei cu 0,3 m, realizarea unui balcon în sala de spectacole.

Amenajarea centrului cultural multifuncţional în clădirea construită în a doua jumătate a anilor 70, unde a fost Cinema Dacia, presupune transformarea sălii A de proiecţii în sală de spectacole prin mărirea scenei existente, a sălii B în sală de cinema 3D, a sălii C în sală de repetiţii, realizarea unor vestiare pentru artişti, a unui corp de legătură cu scena, a unei scări de acces la etaj, unde vor fi birouri. În viitorul centru se va muta şi Ansamblul Profesionist ”Dor Românesc” al Centrului Judeţean pentru Cultură. Accesul publicului spectator se va realiza din Bd. Decebal, printr-un portic în holul de primire. Aici va fi casa de bilete, zonă de unde se va face accesul în foaier sau în viitoarea cafenea, unde se poate ajunge şi din exterior atunci când nu sunt programate spectacole. Pentru funcţionarea noului centru cultural se va crea un acces şi din Aleea Trandafirilor, care va deservi angajaţii şi artiştii.