Consilierul municipal UDMR Antal Attila revine cu un proiect de Consiliu Local prin care să fie amplasate panouri cu denumirile istorice ale Bistriței, ”Nösa, Bistriţa, Bistriz, Beszterce”. În ședința din aprilie, aleșii locali au căzut de acord că locațiile propuse inițial, intrările în Bistrița, nu reprezintă cea mai bună variantă și că mai potrivit ar fi să fie puse în anumite locuri din oraș.
Noul proiect de hotărâre, care va fi supus aprobării CL în 30 iunie, prevede:
Conform datelor istorice, prima menţiune a localităţii datează din anul 1241, când codicele mănăstirii Echternach menţionează între aşezările distruse de către mongoli şi „oppidum Nosa”, numele dat de către colonişti aşezării întemeiate pe malul râului Bistriţa. Ulterior, se generalizează numele preluat de la localnici, Bistriţa (Bistritz, Beszterce, Bistriche).
VEZI ȘI:
No, Anttal drago tu nu ai altă treabă??? Pentru asta te plătim noi cu 1800 /lună???! Vezi că și cetățenii maghiari care te au pus acolo își rup mașinile în gropi, înoată prin oraș la fiecare ploaie, plătesc taxe de salubrizare și gunoiul dă afară din tomberoane, etc, etc.. Te ai trezit acuma să faci și tu ceva ca să nu zici că nu ai făcut și nici să nu îl superi pe „șeful” Crețu???
„Țara arde și babele se piaptănă”. Consilierul municipal UDMR Antal Attila de care n-a auzit nimeni timp de 4 ani are fixurile lui acum la spartul târgului, când vine scadenta finalului de mandat. Si pentru că nu-l duce capul să propună ceva serios pentru orasul Bistrita, el revine cu acelasi proiect care a fost respins odată de Consiliu Local prin care să fie amplasate panouri cu denumirile istorice ale Bistriței, ”Nösa, Bistriţa, Bistritz, Beszterce”.
Evident, după cele 3 mandate de administratie catastrofală ale primarului Cretu nu de asta are nevoie Bistrita pentru a redobândi caracterul de oras medieval. Mai degrabă ar trebui înlăturate din oras mulajele cu struti împreună cu merele de plastic precum si toate ciudăteniile care au adus Bistritei faima nemeritată de „Caracalul Ardealului” (Caracalul a intrat in legendă ca fiind locul în care s-a răsturnat carul cu proşti).
Vezi: http://www.catavencii.ro/bistrita-orasul-unde-s-a-rasturnat-carul-cu-peisagisti-tembeli/
Toate orașele europene sunt împânzite cu table cu diferite inscripții în mai multe limbi, de te miri pe unde. O casă dărăpănată, un copac strâmb, orice are o istorie și se profită la maxim de asta. Lasă să pună tablele, cu ce ne deranjează? Dă bine la turiști. Până la urmă toate aceste nații fac parte din istoria Transilvaniei. Și nici nu cred că e o cheltuială mare, cât poate să coste 3 table prăpădite?
Total de acord
Panourile cu denumirile istorice ale Bistriței, ”Nösa, Bistriţa, Bistritz, Beszterce”, nu reprezintă o prioritate pentru oras. Mai degrabă pentru promovarea turistică a Bistritei ar fi nevoie de reabilitarea fatadelor cladirilor din centrul istoric al orasului, care in prezent arata groaznic, iar unele chiar au inceput să se prăbusească. De aceea, montarea in acest moment a panourilor cu denumirile istorice, lângă niste clădiri șubrezite ar putea fi chiar un pericol pentru turisti care stând să le citească, riscă să le cadă o cărămidă în cap.
Vezi: https://timponline.ro/peretele-unei-case-de-pe-strada-nicolae-titulescu-din-bistrita-s-a-prabusit/
Tu îți dai seama că cele 3 panouri costă 500 euro? Sau 1000, cu tot cu șpagă? Ce vrei să consolidezi cu 500 euro? Costă mai mult de atât doar organizarea de șantier! Aici nici măcar nu e vorba de bani, ci de toleranța populației față de niște panouri multilingve.
Mai incap de panourile lui Niculaie?
Cine plateste aceasta publicitate?
Nu verifica nimeni ca asta de aproape un an si a pus moaca pe toate străzile , caile ferate, gradini, garduri etc?
S-a numit CRETONFDORF !
Beszterce nu a fost niciodată! De-a lungul istoriei sale, in localitatea Bistrita, populatia de etnie maghiară nu a fost niciodată majoritară, cu excepția perioadei în care localitatea a fost vremelnic sub ocupație hortista. Majoritatea a fost fie de etnie săsească, fie românească. Primăria îi face un serviciu lui antal și un mare deserviciu istoriei.
https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Bistri%C8%9Ba
Attila, spui că nu a fost majoritară, cu excepția etc. Deci la un moment dat a fost majoritară. Dar care e legătură între populația majoritară și cele 3 plăcuțe multilingve, care scoate în evidență trecutul Bistriței și care se adresează turiștilor? În HR CV sunt majoritari, schimbă asta ceva?