Înmormântări religioase sau laice? Biserica Ortodoxă vrea modificarea Legii cimitirelor

Luni, în Sala Sinodală din reşedinţa patriarhală, sub preşedinţia Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, a avut loc şedinţa de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Între hotărârile adoptate figurează şi aceea privind solicitarea de amânare a intrării în vigoare a Legii 102/2014 privind cimitirele, crematoriile umane şi serviciile funerare.

„Sfântul Sinod a luat act cu îngrijorare de adoptarea Legii nr. 102/2014 privind cimitirele, crematoriile umane şi serviciile funerare, act normativ deficitar şi ambiguu în multe privinţe, având ca principală motivaţie crearea cadrului legislativ pentru înfiinţarea de cimitire private, de către operatori economici, dar care nu reglementează corespunzător problemele generate prin noutăţile aduse. De aceea, Sfântul Sinod solicită Guvernului şi Parlamentului României să amâne intrarea în vigoare a acestei legi în vederea modificării şi completării acestui act normativ”, a precizat instituţia, citată de Mediafax.

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române enumeră, printre motivele pentru care a cerut amânarea intrării în vigoare a Legii cimitirelor, că aceasta nu obligă la separare confesională într-un cimitir privat şi părăsirea cultului nu duce la pierderea dreptului de concesiune asupra locului de veci.

Sfântul Sinod enumeră principalele motive care i-au trezit îngrijorarea.

Primul menţionat este „instabilitatea cimitirelor deţinute de operatori economici, asociaţii sau fundaţii şi faptul că un obiectiv de interes public local a fost lăsat în gestiunea unor entităţi efemere şi fără responsabilitate comunitară”.

Totodată Sfântul Sinod al BOR a spus că există „riscul permanent de tulburare a păcii confesionale în perimetrul cimitirelor private, datorită inexistenţei obligaţiei de a crea sectoare confesionale în acestea, aşa cum au obligaţia autorităţile publice locale şi cultele în cimitirele pe care le deţin”.

Un alt aspect menţionat de instituţia bisericească este acela de „transformare a comunelor şi oraşelor şi, implicit, a bugetelor locale, în garanţi pentru cimitirele private din cuprinsul lor, întrucât preiau cimitirele private în cazul falimentului operatorului economic şi al dizolvării asociaţiei sau a fundaţiei, fără a se stabili clar dacă, odată cu transmiterea cimitirului, sunt transmise şi eventuale datorii”.

Sfântul Sinod a sesizat de asemenea că, în lege, între motivele care determină pierderea dreptului de concesiune asupra locului de veci, inclusiv în cimitirele existente ale cultelor, nu se află şi acela al părăsirii cultului. Astfel, consideră Sf. Sinod, „legea afectează autonomia cultelor, întrucât încalcă prevederile referitoare la cimitire cuprinse în statutele, codurile canonice sau regulamentele acestora (…) şi va duce, în timp, la pierderea caracterului confesional al cimitirelor aparţinând cultelor”.

O altă problemnă sesizată ţine de obligaţia ca administratorul cimitirului să asigure funcţionarea şi întreţinerea sălii de ceremonii funerare şi a spaţiului tehnic la temperaturi până la 15 grade C, ceea ce „constituie condiţii deosebit de împovărătoare pentru credincioşi şi unităţile de cult, mai ales pentru cele din localităţile rurale”.

Condiţiile pentru desfiinţarea cimitirelor înainte de trecerea a 30 de ani de la ultima înhumare sunt mai permisive decât cele pentru desfiinţarea cimitirelor după 30 de ani de la ultima înhumare şi nu mai cuprind obligaţia existenţei unor motive temeinic justificate sau a avizului cultului, ci doar avizul sanitar, mai spune Sfântul Sinod.

În plus, „nu sunt reglementate în nici un fel obligaţiile persoanei care solicită deshumarea osemintelor după trecerea a şapte ani de la înmormântarea defunctului, de a nu distruge sau profana aceste oseminte”.

Legea 102/2014 prevede printre altele că oricine are dreptul la o înmormântare decentă şi la aducerea ultimului omagiu la locul de veci al decedatului.

La stabilirea locului de veci şi organizarea serviciilor funerare, persoanele în drept şi prestatorii serviciilor funerare sunt obligaţi să colaboreze între ei, să ţină cont de voinţa exprimată pe timpul vieţii de către defunct sau, în lipsa acesteia, vor ţine seama de apartenenţa religioasă a defunctului.

Înmormântarea poate fi religioasă sau laică. Înmormântarea religioasă are loc cu respectarea canoanelor, obiceiurilor locului, tradiţiilor şi regulamentelor cultului respectiv. În cazul înmormântării laice, organizatorii stabilesc modul de desfăşurare a procesiunii funebre, mai prevede legea.

Tot în şedinţa de luni s-a hotărât, la cererea Uniunii Naţionale a Transportatorilor Rutieri din România, ca Sfântul Mucenic Hristofor (9 mai) să fie declarat ocrotitor (patron spiritual) al transportatorilor rutieri din România.