Actualitate

Inspectoratul Școlar Județean și-a înnoit echipa. Cine pleacă, cine vine

Rombat

Inspectoratul Școlar Județean Bistrița-Năsăud începe noul an școlar 2025-2026 cu o echipă înnoită. Șase inspectori părăsesc funcțiile, în locul lor urmând să vină alți inspectori.

Numirile în funcțiile de inspectori școlari se fac în conformitate cu procedurile de detașare în interesul învățământului. Acestea numiri sunt temporare, până la organizarea concursurilor prevăzute de lege.

Potrivit inspectorului general Vasile Șteopoaie, s-au făcut următoarele schimbări:

  • Informatică (0,5 normă): pleacă Ovidiu Măierean, revine Simona Murgu
  • Discipline tehnice: pleacă Speranța Unciu, vine Maria Roman
  • Istorie-geografie-socioumane: pleacă Filip Florean, vine Marius Pop
  • Învățământ preșcolar: pleacă Emiliana Chira, vine Adriana Popițan
  • Proiecte europene: pleacă Doina Macarie, vine Ruxandra Dobra
  • Management instituțional: pleacă Marioara Bozga, vine Ana Moldovan

4 comentarii

  • Foarte trist, iarǎşi schimbǎri din pix, ca de fiecare datǎ fǎrǎ nici o logicǎ sau motivare. De ce? Cine ar putea da o explicație plauzibilǎ?

    28
    4
  • Sistemul educational din România are nevoie reforme profunde. In prezent exista 41 de Inspectorate Scolare Judeţene (ISJ) ca instituții deconcentrate în teritoriu ale Ministerului Educaţiei şi Cercetării, dar calitatea învătământului lasă de dorit în multe şcoli.
    In plus, învătământul românesc suferă de o subfinanţare cronică de mulţi ani. Reamintim ca în anul 2005, ministrul educatiei la acea vreme Mircea Miclea, a solicitat pentru 2006 un buget de 5% din PIB pentru educatie, dar a obtinut numai 3,7% , fapt pentru care si-a dat demisia. Ba mai mult, in anul 2008, a fost semnat de catre toate partidele politice “Pactul pentru Educatie”. Documentul având ca scop stabilirea unor directii si obiective pentru viitoarea strategie a sistemului de invatamint si semnarea unei intelegeri politice, astfel incit reforma in educatie sa fie una coerenta, la punctul 2, prevedea următoarele: “Asigurarea a minimum 6% din produsul intern brut al anului respectiv pentru finanțarea educației naționale, iar pentru activitatea de cercetare științifică se alocă anual, de la bugetul de stat, minimum 1% din produsul intern brut al anului respectiv”. Acest lucru nu s-a respectat niciodată, astfel că in prezent învătământul primeste aproximativ 3% din PIB, iar cercetarea sub 0,5% din PIB.
    De asemenea, in 2018, anul centenarului Marii Uniri, a fost lansat programul „Romania educata” care prevede o reforma profunda a sistemului de invătământ iar orice reformă trebuie sustinută financiar, altfel rămane o simplă demagogie.
    Apoi in anul 2023 au fost lansate legile educatiei care au stârnit o serie de controverse. Prima problemă majoră a proiectelor de lege privind educatia este aceea că procesul în sine de elaborare, e profund greșit, fiind făcut din birou, fără analize serioase, cu și de către un grup monocolor de autori care nu include specialiști în domeniul educației sau ai altor științe sociale, fără consultarea principalilor actori din sistem- cei care ar trebui să implementeze aceste legi.
    Un prim aspect este cel al subfinantării învătământului. Potrivit proiectelor de lege, pe zona de educaţie preuniversitară, se prevede alocarea suplimentară de fonduri ar fi de 11 mld. de lei în 2023 şi astfel s-ar ajunge la 3,5-4% din PIB alocat educaţiei. Si asta cu toate ca din 2011 este în vigoare legea de a aloca 6% din PIB pentru educaţie. Anual, legea este însă fentată de guverne, prin diferite tertipuri juridice. În 2022, de exemplu, bugetul Ministerului Educaţiei a fost de 32 de miliarde de lei, adică aproximativ 3% din PIB, la jumătate faţă de cât ar fi trebuit să fie alocarea. Dar, proiectul de lege nu prevede alocarea de 6% din PIB pentru educaţie nici în anul 2023. Dimpotrivă , creşterea prevăzută pentru sistemul educaţional preuniversitar era de 11 mld. de lei anul viitor, dar din care 5 miliarde de lei pentru salariile profesorilor.
    In prezent problema deficitului bugetar excesiv afectează profund sistemul educational din România, cu consecinte imprevizibile pentru viitorul ţării.

    17
    3
  • Voi critica cartea, iar nu autorul.
    La ce bun un astfel de inspectorat?
    Ce folos practic a adus el țării în ultimii 30 de ani ?
    Este o formă fără fond, reminiscență a organizării comuniste, loc de sinecuri pentru merituoșii politic, și de tocat banii publici.
    Constatăm că era mai eficientă instituția ”revizorului școlar” din vremea lui Eminescu – constând într-un colectiv specializat de inspecție pentru a urmări cum se pune în aplicare politica Ministerului în materie de învățământ și se urmează ”curicula”; organizat pe centre regionale și pe materii.
    Ex: la Bistrița inspectorii de sport (specializarea handbal/fotbal – dublă specializare!); la Cluj matematica, româna și etc.
    Și să aibă arie de cuprindere 4-5 județe.
    Restul problemelor administrative – la primării.
    Reforma , precum revoluția bolșevică, continuă la nesfârșit!

    26
    2
Apasă aici ca să comentezi

Răspunde-i lui Pop Cristian Cancel

Reguli pentru comentarii. Click aici.