Social

Interesul pentru produsele lactate locale a crescut. Ce se vinde cel mai bine şi unde pierd producătorii

„Nu s-a întâmplat în 25 de ani să vindem 75.000 de litri de lapte pe zi. Eram obligaţi, când aveam un vârf de producţie de lapte, să stocăm. Erau bani morţi. Anul acesta a existat un interes pentru produsul local fantastic şi eu văd lucrul acesta ca pe un trend ascendent. Lumea începe să aibă încredere în produsele româneşti, mai mult decât în cele străine”, a declarat dr. Eugen Creoşteanu, unul dintre asociaţii firmei Carmolact Monor, producător şi procesator de lactate.

Într-un interviu acordat Timp Online, dr. Creoşteanu a spus că pretenţiile consumatorului român au crescut de la un an la altul.

„Consumatorul român a început să devină pretenţios. Există o nişă de consumatori care alege produsele de calitate. De când am început fabrica am mizat pe această nişă. Ştiam că se formează greu, încă nu a ajuns în vârful piramidei, dar se vede un trend de consumatori avizaţi, mai ales în privinţa produselor lactate. Consumă produse autohtone, vorbesc de Monor, aleg produse româneşti fiindcă au altă calitate. Noi ne silim să le facem pe plac şi să le creăm satisfacţie în a consuma un produs sănătos şi de calitate. Cam 25% vindem în reţelele de hipermarket, restul în magazinele obişnuite, avem peste 500 de beneficiari la care le oferim produsele noastre în toată ţara. Avem şi magazinele proprii care sunt magazine de simbol, de brand, de prezenţă locală. Nu creează ca atare un business, dar e important pentru un brand. La export, de circa un an vindem constant destul de mult în Ungaria unde trimitem mai ales produse proaspete. De altfel, cel mai bine vindem produsele proaspete: lapte, iaurt, sana, kefir. Produsele maturate – brânzeturile, caşcavalurile – se vând mai bine ca în anii trecuţi, a crescut procentul cu 5-6%, dar încă nu aşa de mult”, a spus Eugen Creoşteanu.

După o experienţă de 25 de ani pe piaţă, dr. Creoşteanu spune că produsele româneşti se vând „dacă sunt prezentate bine, dacă sunt de calitate şi dacă îl faci pe consumator să aibă încredere în ele”.

„Din păcate, ce vine din afară, multe nu au calităţile produselor româneşti din varii motive. Am argumente, dar nu vreau să le etalez. De un an de zile, există un interes extraordinar pentru produsele româneşti. Nu s-a întâmplat în 25 de ani să vindem 75.000 de litri de lapte pe zi. Eram obligaţi, când aveam un vârf de producţie de lapte, să stocăm. Erau bani morţi. Anul acesta a existat un interes pentru produsul local fantastic şi eu văd lucrul acesta ca pe un trend ascendent. Lumea începe să aibă încredere în produsele româneşti, mai mult decât în cele străine”, a mai spus el. â

Din păcate, există şi un punct slab unde producătorul român pierde: „Concurăm pe pieţe diferite. Respinderea produsului autohton este generată şi de nivelul subvenţiilor care – vrând, nevrând – se răsfrânge asupra preţului produsului pe raft. Dacă în România subvenţia este de 150-170 de euro pe hectar, sunt ţări cu 500, 600, 700 de euro/ha. Noi avem cele mai mici subvenţii din Comunitatea Europeană. Nu poţi concura pe o piaţă unde mingile nu sunt la fel de rotunde. Nu ai cum. Românul are şi un naţionalism în el până când ajungi la buzunarul lui. Atunci uită de partea asta”.

L-am întrebat pe Eugen Creoşteanu care sunt planurile de business ale companiei de la Monor: „Într-un business contează în primul rând ideea, iar ideea pe care o ai să o urmezi cu străşnicie, una singură, nu mai multe. Ideea noastră e să facem produse lactate, să ne adaptăm pieţei cu diversificarea produselor lactate, iar în acest sens îmbunătăţim continuu nivelul tehnologic al fabricii de la Monor. La Şieu Odorhei producem lapte, ei îl procesează. Suntem în desfăşurare pe Carmolact Monor cu un proiect de 2 milioane de euro de retehnologizare. Vom monta o nouă linie tehnologică. Va fi o surpriză teribilă. Eu sunt pătimaş la reflexele condiţionate ale consumatorului. Ştiu că am fost primul producător care am ieşit cu Brânza Făgăraş, cum de altfel, student fiind, împărţeam lapte la flacon de sticlă. Consumatorul român se educă greu, dar el are şi un grad mare de conservatorism. Mizăm pe factorul emoţional”.

În cel mult o lună, fabrica de la Monor va ieşi pe piaţă cu un produs nou care, speră administratorii firmei, va avea mult succes pe piaţa din România.

1 comentariu

  • Doresc sa va informez cinstit . Nu am avut in 25 de ani , intenția de a ieși in fata , chiar daca toată lumea asta ne spunea ” nu știți sa va vindeți ” . Am preferat sa fim descoperiți . Poate tine de structura noastră . Suntem doi oameni modești . Eu am învățat de la Domnul Neagos , partenerul meu , normele moralei . E incredibil in ziua de azi ca exista astfel de norme . Nu cred ca in 25 de ani de parteneriat sa mai ” convetioneasca ” cineva in business . Noi încă , spre mirarea tuturor , suntem încă împreuna . Intr-o afacere , fiecare vine cu valorile lui native . Unul relaționaza foarte bine , altul știe mai mult tehnic . Si ca sa confirm cele spuse , un producător celebru de avioane , zicea : pot face cele mai bune avioane din lume , dar daca nimeni nu urca in ele , le fac aiurea . Eu am făcut avioane , Domnul Neagos , a făcut sa fie căutate .

Apasă aici ca să comentezi

Reguli pentru comentarii. Click aici.