Timp de gândire

Ioan Gaftone: Industrializarea judeţului, de la prioritate la realitate

”Condiţiile succesului nu sunt comunista încăpăţânare şi stalinista autosuficienţă. Becleanul ne-a arătat ce înseamnă să ai viziune şi curaj şi ce importantă este acţiunea concretă, nu vorbăria de lemn despre Europa. Becleanul a căpătat vizibilitate pe harta turismului regional şi a devenit centrul de greutate al turismului judeţean, un reper naţional”.

Lumea este asaltată de breaking news-uri care nu produc consecinţe şi nici nu determină impact asupra cetăţeanului şi comunităţilor decât în plan emoţional. Aproape că opinia publica nu mai are timp şi interes să se oprească şi asupra subiectelor majore pentru că senzaţionalul livrat cu ritm rapid şi cu intensitate mare nu mai lasă loc analizelor elaborate. Un subiect care merită o atenţie mai mare şi de care depinde soarta judeţului nostru este industria. Ce s-a întâmplat în ultimii ani cu industria judeţului interesează deopotriva mediul de afaceri, cetăţenii, comunităţile şi politicienii. Industria rămâne factorul de progres al judeţului, creatoarea locurilor de muncă ce produc valoare adăugată, bunăstare, orientează învăţământul judeţului, pune în valoare resursa umană.

În anul 2009, în clasamentul primilor 100 de agenţi economici după cifra de afaceri, 70% din unităţile economice erau dispuse în Bistriţa şi 30% în celelalte unităţi administrative. În anul 2012, în Bistriţa, în acelaşi clasament au mai rămas doar 57 % din agenţii economici şi numărul celor dispuşi în celelalte unităţi administrative a crescut cu 11 procente, de la 30% la 43%. Este un salt semnificativ şi nu poate să nu fie observat.

La Sîngeorz-Băi în anul 2008 în clasamentul menţionat existau doar doi agenţi economici şi în a doua jumătate a clasamentului, respectiv pe locurile 68 şi 79. În 2012, oraşul Sîngeorz-Băi figurează în clasament cu 14 agenţi economici, dintre care 5 în prima jumătate a clasamentului. Caracterul dinamic al dezvoltării industriale a oraşului Sîngeorz-Băi iese în evidenţă cu mare putere. Sîngeorzul ne arată că nu declaraţiile de intenţie şi conflictualitatea permanentă creionează valoarea managementului, ci faptele concrete.

Oraşul Beclean s-a menţinut vizibil pe harta metalurgiei la nivel naţional într-o perioadă în care metalurgia a fost neutralizată în locurile de tradiţie. În plus, Becleanul a căpătat vizibilitate pe harta turismului regional şi a devenit centrul de greutate al turismului judeţean. Becleanul prin Figa s-a interpus ca staţie de oprire în fluxul turismului spre Maramureş şi Bucovina. Becleanul ne-a arătat ce înseamnă să ai viziune şi curaj şi ce importantă este acţiunea concretă, nu vorbăria de lemn despre Europa. Exemplul Becleanului este mai semnificativ dacă ne amintim că de la o baltă de bivoli, într-un timp record, s-a născut un reper turistic regional şi naţional. Merită subliniat faptul că oraşul Beclean deţine unitatea industrială cu a treia cifră de afaceri din judeţ. Becleanul ne mai arată ce înseamnă să sesizezi oportunitatea şi să acţionezi cu fermitate pentru traducerea ei în fapte. De asemenea, ne arată cât se poate de convingător că flexibilitatea, adaptarea la provocări, comunicarea cu cetăţenii şi dialogul deschis, lucrul armonios în echipă, sunt în managementul performant condiţiile succesului şi nu comunista încăpăţânare şi stalinista autosuficienţă.

Oraşul Năsăud nu se poate lăuda nici cu ritmul de dezvoltare al Sîngeorzului şi nici cu viziunea şi curajul Becleanului. În perioada 2009-2012, cetatea de pe Someşul superior a înregistrat un recul. În clasamentul amintit, în anul 2009 avea 7 agenţi economici, iar în anul 2012 a mai rămas cu 4. N-am nicio îndoială că Năsăudul se va reechilibra şi din perspectivă industrială.

Din clasament rezultă tendinţa de industrializare a Văii Someşului. Axa industrială a judeţului se creionează a fi Beclean, Năsăud, Sîngeorz-Băi, Maieru, Anieş. În sprijinul acestei tendinţe, Consiliul Judeţean a creionat Strategia de dezvoltare a judeţului pentru perioada 2014 -2020.

În ce priveşte dinamica producţiei industriale în judeţ, în anul 2012 am înregistrat o creştere de 7 procente faţă de 2009, ajungând la 60,8% din producţia anului 1989. În ce priveşte dependenţa energetică, merita a fi subliniat faptul că nu avem unităţi economice mari consumatoare de gaz. La nivel judeţean nu avem un consum de gaz metan mai mare de 1% din consumul naţional. Exportul de mărfuri la nivelul judeţului a crescut de la 380.000 mii euro în anul 2009 la 550.000 mii euro în anul 2012.

Din analiza structurii agenţilor economici după cifra de afaceri pe clase de mărime, rezultă ca suntem echilibraţi în sensul că fiecare din cele patru clase de mărime (micro, mici, mijlocii, mari) deţin o pondere de la 24 la 25%.

Structura exporturilor de mărfuri reliefează că ne-am orientat spre mărfurile cu valoare adăugată mare unde maşinile, aparatele, echipamentele electrice deţin o pondere de 50,1% din totalul exporturilor, dar în acelaşi timp am menţinut pe locul doi exportul de materiale textile cu un procent de 19,9%, unde valoarea adăugată este mică. Tot necorespunzător este faptul că exportul de lemn şi articole din lemn (exclusiv mobilier) reprezintă doar 3,5% din totalul exporturilor, în timp ce tăierile din păduri cresc, iar impactul asupra mediului este devastator. Va trebui să ne orientăm asupra produselor industriale care să decupleze judeţul de la consumul de resurse cu impact material şi intensitate energetică mare. Învăţământul va trebui să formeze oamenii în meserii care nu există acum, dar care vor fi cerute de aceste tendinţe. Căile de comunicaţii şi staţiile intermodale, potrivit Strategiei judeţului, vor veni în întâmpinarea tendinţelor şi accentelor de dezvoltare industrială a ariei de competenţă teritorială a Consiliului Judeţean.

Ioan Gaftone, consilier judeţean

6 comentarii

  • ”Condiţiile succesului nu sunt comunista încăpăţânare şi stalinista autosuficienţă. Becleanul ne-a arătat ce înseamnă să ai viziune şi curaj şi ce importantă este acţiunea concretă, nu vorbăria de lemn despre Europa. Becleanul a căpătat vizibilitate pe harta turismului regional şi a devenit centrul de greutate al turismului judeţean, un reper naţional”.

    N-am cum sa evit – ati plesnit balta cu bocancul de-a stropit totul imprejur….
    Becleanul e cel mai stupid exemplu – e un oras MORT cu beclenari vai de ei.
    Celebra gara din Beclean a dus folclorul de autobaza foarte departe.
    Un sat industrializat fortat, cu tarani constransi sa lucreze in conditii improprii nu poate fi mediatizat ca punct de atractie turistica. Baia cu mocirla, paraul lenes si plin de urina ori de parturi, trase de necioplitii veniti sa vada fete in costum de baie / diferite insa reale, e drept, de paginile rupte din revista Playboy si lipite pe scandurile latrinei din fundul ( sic ) curtii /, nu aduc nimic in plus orasului in care nu se intampla vreo chestie spectaculoasa.
    Evenimente culturale ioc, cinematografice defel, zero media; badaranii se uita ciudat la tine daca-l traversezi si nu te cunosc ( mentalitate de catun ). Figa ( cu numele ei rezonant italienesc ) este un loc trist, o hazna a cocalarismului primitiv in plina expansiune si care nu putea sa ocoleasca Becleanul. Femei urate, provinciali anosti si bizari, tigani si saracie.
    Alimentare si Gostat-uri ca pe vremea lui Ceausescu.
    Un parc niciodata terminat.
    Jumatate dintre fetele carora le-au crescut sanii au luat la rand tarile in care traficul de carne proaspata tine in viata pestii umani.
    Inclusiv pescarii ocolesc partea de Somes care trece prin Beclean.
    Cred ca sunt spalati pe creier si, daca mi-ar fi mila de ei, m-as intreba din ce naiba traiesc. Cred ca sunt la granita dintre ilegal si legal.
    Figa si zilele Becleanului sunt doua mari minciuni pregatite an de an sa-i hraneasca pe cei de-acolo.
    O doza de H, ambalata si livrata, o data la patru ani de primarul de-acolo.

  • Cat de jenant esti domnule Gaftone. Pregatesti vre-o trambulina pentru sotia dumitale? Doar voi sunteti buni. Chiar nu ti-e rusine sa vii in fata oamenilor cu aceste manipulari ?

  • D-le Gregoir se vede de la distanta ca esti PDL-ist.Nu puteti suporta realitatea.Treci prin Beclean ca Voda prin loboda,de aceea nu vezi ceea ce s-a realizat.Daca nu ar fi statiunea Figa o realizare nu ar fi in sezon cate 5-6 mii de persoane zilnic care sa-si petreaca timpul aici.Felicitari pt. d-l primar Moldovan care in toti acesti ani de cand este in fruntea obstii din Beclean este foarte apreciat pentru tot ce a facut.Numai cine este orb sau nu vrea sa vada aceste lucruri scrie tot felul de bazaconii.In ceea ce priveste metalurgia,cinste d-lui Dan Vasile care asigura painea de toate zilele pt.aprox.700 de familii.Poate ca despre asta ar trebui sa se discute mai mult.Pacatul mare este ca de cate ori un om cistit si destept va arata realitatea dati cu el de pamant,voi slugile PDL-iste.Asa faceti si in Bistrita cu d-l CRETU.De asemenea nu-l suportati pe d-l.Gaftone din cauza ca este un om destept.Va invitam pe toti cei care nu aveti coloana vertebrala sa veniti la Figa sa faceti tratament cu namol,poate va mai reveniti si va dati seama ca totusi este una din realizarile Becleanului.Bravo D-LE COLONEL ,la cat mai multe articole de acest gen.

  • Acum, ce sa zic:
    nea Vaile Caisa, ala de tine Dan Steel-ul in viata cu ajutorul unor beclenari amarati, are casa aia de 3 milioane de coco pe care-o tine goala si-o avere pe care nici Scaraotchi nu-l va lasa, din nefericire, s-o doneze Iadului.
    In plus, ca da niste firimituri din ceea ce-ar putea oferi cu adevarat unor angajati, cu care si-a construit imperiul, si-a adunat toata averea si a tinut in viata societatea nu poate fi privit decat cu sila de ultim rang.
    Recrutarea unor necajiti, fara alta posibilitate de angajare – pentru ca un primar nevolnic si megadezinteresat de acest detaliu, dar ultralaudat pe nedrept pentru alte porcarii, nu-i in stare sa creeze locuri de munca decat pentru un portar si-o femeie de serviciu la Figa – nu-l coafeaza defel pe nea Caisa Vasile. Chestia asta cu salariul minim si munca din belsug peste program, sambate si duminici permanente si obligatorii, amenintari cu desfacerea contractului de munca si sclavie libera (!), protejata firesc de legea muncii, cu bani de-o cosnita cu mancare, cu sindicate entuziaste si minunate care lipsesc cu desavarsire, numai sprijin banesc/moral/spiritual nu se poate numi.
    Figa este oaza perfecta intru pasarea lejera a unor boli de piele, imbacsirea cu ghiolbaneala de la mama ei si vizionarea unor creaturi desprinse din filmele horror.
    Este un picior trista de urs ( tata ) motata cu un lenes si galben picurat luciu de apa.
    In ceea ce-l priveste pe musiu Gaftone, am indoieli privind capacitatile fiecarui cadru militar / armata / jandarmerie / politie / si alti frandesi locali…
    Nu intru in detalii – Doamne Fereste! de-un razboi….
    Badie Emilian, dar care-i legatura postarilor cu tov. cretu ? – pe-asta n-am inteles-o ori esti matale un pic precipitat in explicatii si ilizibil in HD…

Apasă aici ca să comentezi

Reguli pentru comentarii. Click aici.

GA vertical

Carliont

KissFM

KISS FM

Titlu Articole Recente

Articole recente

Titlu Comentarii recente

Comentarii recente

CleverADS