Inspectoratul de Poliție Bistrița-Năsăud a primit zeci de sesizări de la cetățeni care au pretins că l-au văzut pe criminalul Emil Gânj, însă niciunul nu a condus la găsirea fugarului. Oamenii considerați de bună credință care au alertat Poliția nu au fost sancționați, a spus comisarul șef Claudiu Jurcan în ședința Colegiului Prefectural de astăzi.
Reprezentantul IPJ Bistrița-Năsăud a fost întrebat dacă polițiștii mai continuă căutările, pe teritoriul județului nostru, a fugarului Emil Gânj, acuzat că, în luna iulie, și-a ucis iubita, o tânără de doar 23 de ani, chiar în locuința acesteia, în fața rudelor, apoi i-a incendiat trupul și a fugit de la locul faptei.
”Dacă sunt sesizări prin 112, sunt verificate. Orice sesizare este tratată cu maximă responsabilitate. Activitățile de căutare sunt coordonate de Inspectoratul Județean de Poliție Mureș. La nevoie (dacă vor mai fi apeluri la 112 – n.r.), dacă va fi cazul, vom mai continua. Au fost în jur de 70 de sesizări până acum. Pornim de la premisa că populația vrea să sprijine activitatea Poliției de căutare și verificăm de la caz la caz. Dacă o persoană este de bună credință și vrea să ajute nu este sancționată, însă, dacă au fost alarmări false, s-au luat măsuri de sancționare, dar nu am acum date despre cuantumul amenzilor care au fost aplicate”, a răspuns comisarul șef Claudiu Jurcan.
În data de 9 iulie 2025 au început operațiunile oficiale de căutare. Poliția Română, Jandarmeria și Poliția de Frontieră au mobilizat sute de oameni, s-au instalat filtre rutiere și au fost verificate localitățile din jurul Miheșu de Câmpie. Apoi, au fost Sunt percheziționate locuințe ale apropiaților lui Gânj, s-a vehiculat ipoteza că s-ar ascunde în case părăsite sau zone împădurite și au apărut primele sesizări false de la cetățeni care cred că l-au văzut.
În a doua jumătate a lunii, s-au extins operațiunile de căutare cu drone, câini de urmă și echipe speciale. Au fost verificate inclusiv intrări în tuneluri militare vechi din zonă. Poliția a făcut apel la populație să sune la 112, dar să nu intervină direct.
La finalul lunii iulie, au fost identificate erori: lipsa unei percheziții inițiale la casa suspectului, informații false furnizate de un cioban pentru a obține recompensa. Zona de căutare se dovedește dificilă: multe locuințe abandonate și teren accidentat.
În august, Poliția a publicat 16 simulări grafice ale posibilei înfățișări actuale a lui Emil Gânj (schimbări de barbă, păr etc.), inspirate din mari anchete internaționale. Au apărut informații despre provizii pregătite din timp de fugar (hrană, obiecte de supraviețuire) și continuă zeci de sesizări false – peste 300 în total.
Luna aceasta, s-a găsit o cutie cu telefoane la o rudă a lui Gânj, s-a confirmat ipoteza că și-ar fi planificat crima cu premeditare, un fost complice al său este adus din Germania în România, iar Poliția a negat zvonurile despre recrutarea de civili voluntari în căutări. Până în prezent, Emil Gânj rămâne de negăsit. Căutările continuă, autoritățile nu exclud ca el să fi părăsit deja țara, dar mențin zona Mureș–Cluj–Bistrița ca epicentru al investigației.
Un eșec major al administrației actuale și în special al poliției.
Pune în discuție capacitatea de a face față unor provocări serioase, venite de la profesioniști adevărați, nu de la un ageamiu ca Gânj.
Fără a avea populația de partea sa nicio poliție din lume nu face față unor astfel de provocări.
Dar aici, la ”relația cu populația”, la comunicarea non-verbală și la tratarea cetățeanului simplu și neutru ca fiind scop al muncii ei, poliția este deficitară și este percepută subliminal ca o amenințare (bau-bau). Încă nu ne-am îndepărtat (n-am avut motive?) de substratul vechii amenințări a bunicilor noștri: vezi că dacă nu ești cuminte ”te dau la miliție/poliție!”
Poate că decidenții pe această temă vor medita mai mult și vor schimba paradigma abordării acestei relații.
Că de când tot zic !